Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZBATERI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DEZBATERI.

DEZBATERE

DEZBÁTERE , dezbateri , s . f . Faptul de a dezbate ^1 ; analiză amănunțită , discutare , deliberare ; discuție largă asupra unei probleme de interes general . - V. dezbate ^

 

AVIZ

... AVÍZ , avize , s . n . 1. Înștiințare scrisă cu caracter oficial . 2. Părere , apreciere competentă emisă de cineva ( din afară ) asupra unei probleme aflate în dezbatere

 

CONTENȚIUNE

... CONTENȚIÚNE , contențiuni , s . f . 1. ( Rar ) Dezbatere

 

DELIBERARE

... DELIBERÁRE , deliberări , s - f . Acțiunea de a delibera și rezultatul ei ; consfătuire , chibzuire ; dezbatere

 

DISCUȚIE

... DISCÚȚIE , discuții , s . f . 1. Schimb de păreri , de vederi ; convorbire , conversație . 2. Cercetare , analiză , examinare , dezbatere

 

GREFIER

GREFIÉR , grefieri , s . m . Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței , cu redactarea hotărârilor , cu întocmirea , păstrarea și comunicarea actelor de procedură [ Pr . : - fi -

 

JUDECATĂ

... gândire . 2. Formă logică fundamentală exprimată printr - o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva . 3. Acțiunea de a judeca ( 4 ) ; dezbatere

 

MODERATOR

... oare , s . m . și f . , s . n . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Element ) care moderează , ponderează , frânează , potolește . 2. Persoană care conduce o dezbatere , de obicei , publică , o masă rotundă , o emisiune cu mai mulți participanți . 3. S . n . Dispozitiv de reglare a vitezei de mișcare a ...

 

OBSTRUCȚIE

OBSTRÚCȚIE , obstrucții , s . f . 1. ( Med . ) Astupare a lumenului unui organ tubular ( trahee , bronhie , intestin , ureter etc . ) ca urmare a unui proces , a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei compresiuni exagerate exercitate din afară ; ocluzie , obliterare , obliterație . 2. Tactică folosită în unele parlamente pentru a împiedica , prin prelungirea artificială a discuțiilor , desfășurarea unei dezbateri , a unei acțiuni , a unui proces sau luarea unei hotărâri ; p . ext . opoziție

 

ORALITATE

ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %

 

PERTRACTARE

... PERTRACTÁRE , pertractări , s . f . ( Livr . ) Faptul de a pertracta ; ( mai ales la pl . ) discuție , dezbatere

 

   Următoarele >>>