Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIALOG
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru DIALOG.
DUBLÁJ , dublaje , s . n . Faptul de a dubla ; ( în special ) înregistrare a dialogului sau a cântecului vocal dintr - un film de către o altă persoană decât titularul rolului respectiv și cu maximum de sincronizare ; înlocuire a dialogului din coloana sonoră originală a unui film cu o versiune tradusă
... TELEDIALÓG , teledialoguri , s . n . Dialog realizat și transmis prin diverse sisteme de telecomunicație . [ Pr . : - di - a - ] - Tele - + dialog
... DIALOGÁT , - Ă , dialogați , - te , adj . ( Despre opere literare ) Compus în formă de dialog
KABÚKI s . n . Gen de teatru tradițional japonez în care dialogurile alternează cu părți psalmodiate sau cântate și
MAIEÚTICĂ s . f . Metodă prin care se urmărește ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor , a dialogului . [ Pr . : - ie -
... MELODRÁMĂ , melodrame , s . f . 1. Dialog cântat în tragedia antică greacă , între un corifeu și un personaj . 2. Dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea ...
ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %
... 4. Obiect de valoare sau operă de artă , expuse într - un muzeu sau făcând parte dintr - o colecție . 5. Operă literară compusă în formă de dialog
PRÍZĂ , prize , s . f . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent ; p . restr . orificiu , cu un dispozitiv de obturare sau de reglare , făcut în peretele unei încăperi , al unui generator , al unei conducte etc . , prin care se realizează legătura electrică . 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea . 3. Angrenare a două roți dințate într - un mecanism . 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții . 5. ( În sintagma ) Priză de aterizare ( sau de teren ) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit . 6. ( Fam . ; în expr . ) A avea ( sau a fi cu ) priză la cineva ( sau asupra cuiva ) = a avea trecere ( la cineva ) , influență ( asupra cuiva ) , a trezi interesul ( cuiva ) . 7. ( Livr . ) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas . 8. Doză ( mică ) de medicament . 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal , baschet , rugbi etc . ; mod în care atleții ...
SUBTÍTLU , subtitluri , s . n . 1. Al doilea titlu al unei lucrări , de obicei scris cu caractere mai mici și pus sub titlul principal , pe care îl completează . 2. Text imprimat pe o peliculă cinematografică , la baza imaginii , care cuprinde traducerea dialogurilor din filmele sonore . - Sub ^1 - + titlu ( după fr . sous -