Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIATONIC
Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DIATONIC.
DIATÓNICĂ , diatonice , adj . , s . f . 1. Adj . ( în sintagma ) Gamă diatonică = succesiune naturală de mai multe sunete muzicale aflate la distanță de tonuri și semitonuri . 2. S . f . Structură melodică formata din tonuri și semitonuri . [ Pr . : di -
... BALAFÓN , balafoane , s . n . Instrument muzical african de percuție , format din lame de lemn acordate diatonic
SEMITÓN , semitonuri , s . n . 1. ( Muz . ) Interval de o jumătate de ton ; cel mai mic interval în gama diatonică . 2. Nuanță de culoare intermediară care face trecerea , în pictură și în artele decorative , de la un ton închis la unul deschis al aceleiași
SÉPTIMĂ^2 , septime , s . f . Una dintre pozițiile de apărare la scrimă . SÉPTIMĂ^1 , septime , s . f . Interval într - o gamă diatonică , cuprinzând șapte note consecutive ; treapta a șaptea de la o treaptă
TRICÓRD , tricorduri , s . n . ( Muz . ) Scară diatonică din trei trepte , limitată într - un interval de terță sau de