Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EPITET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru EPITET.

ȚIGAN

... ce face parte dintr - o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei , trăind în unele părți încă în stare seminomadă . 2. Epitet dat unei persoane brunete . 3. Epitet

 

EPITETIC

EPITÉTIC , - Ă , epitetici , - ce , adj . ( Despre stil ) Care are multe epitete , încărcat cu

 

PAȚACHINĂ

... PAȚACHÍNĂ , pațachine , s . f . 1. ( Bot . ) Verigar . 2. ( Fam . ) Epitet injurios pentru o femeie vulgară , strident îmbrăcată , cu purtări necuviincioase ; epitet

 

POTCĂ

... PÓTCĂ , potce , s . f . ( Pop . ) 1. Încurcătură , necaz , belea ; vrajbă , ceartă . 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic , urâtă sau schiloadă ; pocitanie ; p . ext . epitet

 

ȘACAL

... ascuțit , care trăiește în nordul Africii , în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri ( Canis aureus ) . 2. Epitet

 

ȘOIM

... ciocul scurt și curbat și având câte o crestătură în formă de dinte , care se hrănesc cu pradă vie , mai ales cu păsări ( Falco ) . 2. Epitet pentru un bărbat curajos , viteaz , mândru , semeț ; șoiman ( 2 ) . 3. ( Pop . ) Cal sprinten , aprig ; șoiman ( 3 ) . 4. Copil preșcolar sau în primele clase de școală ...

 

ȘURUBAR

... ȘURUBÁR , șurubari , s . m . 1. ( Reg . ) Meseriaș care face canele . 2. Epitet

 

ȚAȚĂ

... ȚÁȚĂ , țațe , s . f . 1. ( Pop . ) Mătușă . 2. ( Pop . ) Termen alinător dat de un bărbat femeii iubite ; mândră . 3. ( Peior . ) Epitet

 

ȚARCĂ

... ȚÁRCĂ , țărci , s . f . 1. ( Ornit . ) Coțofană . 2. Fig . ( Depr . ) Gură ( considerată ca organ al vorbirii ) . 3. Epitet

 

ȚOPÂRLĂNI

ȚOPÂRLĂNÍ , țopârlănesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A da cuiva epitetul de

 

   Următoarele >>>