Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ETICHETAT

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ETICHETAT.

ETICHETA

ETICHETÁ , etichetez , vb . I . Tranz . 1. A aplica o etichetă pe un obiect . 2. Fig . A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se

 

ETICHETARE

... ETICHETÁRE , etichetări , s . f . Acțiunea de a eticheta și rezultatul ei . - V. eticheta

 

CEREMONIAL

CEREMONIÁL , ceremoniale , s . n . Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită

 

CURTOAZIE

CURTOAZÍE , curtoazii , s . f . Politețe ( exagerată ) ; amabilitate , complezență , curtenie ;

 

IERBAR

IERBÁR^2 , ierbare , s . n . Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor ; rumen ^1 . - Iarbă + suf . - ar . IERBÁR^1 , ierbare , s . n . Colecție de plante uscate , presate între foi de hârtie ( sugativă ) , păstrate în cutii sau în mape etichetate și orânduite pe grupe sistematice , constituind un material pentru studiile de botanică ; mapă specială în care se păstrează o astfel de colecție . [ Var . : ( rar ) herbár s . n . ] - Iarbă + suf . - ar ( după fr .