Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTRAGERE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru EXTRAGERE.
... EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care ...
EXTRACTÓR , - OÁRE , extractori , - oare , adj . s . n . I. Adj . Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanțe sau corpuri . II. S . n . 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracție ( 2 ) . 2. Utilaj de construcții folosit pentru extragerea din pământ a piloților , în vederea reutilizării lor la alte lucrări . 3. Dispozitiv al închizătorului unei arme de foc , care extrage din țeava tubul - cartuș sau tubul
ȘAMPANIZÁRE , șampanizări , s . f . Acțiunea de a șampaniza și rezultatul ei ; fază în procesul de fabricație al șampaniei , în cursul căreia au loc fermentarea vinului cu adaos de zahăr și de drojdii , extragerea drojdiei , dozarea zahărului , astuparea ermetică a sticlelor și ambalarea . - V.
... ABATÁJ , abataje , s . n . 1. Operație de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr - un zăcământ ; p . ext . loc unde se execută această operație . 2. Operație de ...
ACÁCIA , acacii , s . f . Nume dat arborilor sau arbuștilor tropicali din familia leguminoaselor , cu flori albe sau galbene , cultivați ca plante ornamentale , pentru industria parfumurilor și pentru extragerea gumei arabice (
APATÍT s . n . Mineral cristalizat , incolor sau variat colorat , folosit la prepararea îngrășămintelor minerale și la extragerea
CEZARIÁNĂ , cezariene , s . f . ( Și adjectival ) Intervenție chirurgicală în regiunea abdominală , care constă în extragerea fătului viu prin deschiderea uterului , în cazuri de naștere dificilă ; cezarotomie . [ Pr . : - ri -
... CIANURÁRE , cianurări , s . f . Operație industrială de extragere
COCȚIÚNE , cocțiuni , s . f . ( Fam . ) Fierbere a frunzelor , florilor etc . ale unor plante medicinale în scopul extragerii principiilor active pe care le conțin ; medicament astfel
CORN ^1 , ( I 1 , 6 ) coarne , ( I 4 , 5 , II ) cornuri , s . n . , ( I 3 , III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la vânătoare sau pentru chemări , semnalizări etc . 4. Obiect făcut din corn ^1 ( I 2 ) sau în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în formă de corn ^1 ( I 1 ) . 7. ( La sg . ) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn ^1 ( I 1 ) . Corn uterin . 8. ( În sintagma ) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar , când are forma de seceră . 9. Compus : cornul - secarei sau corn - de - secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee ; pintenul secarei ( Claviceps purpurea ) ; boală provocată de această ciupercă și ...