Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FALS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru FALS.

POSTIȘ

... POSTÍȘ , - Ă , postiși , - e , adj . , s . f . ( Livr . ) 1. Adj . ( Despre păr , gene , dinți etc . ) Fals , artificial . 2. S . f . Păr fals

 

RATEU

RATÉU , rateuri , s . n . 1. Defect în funcționarea unor motoare datorită căruia arderea combustibilului se face incomplet , producând o explozie falsă , care nu poate pune motorul în mișcare ; p . ext . pocnetul care însoțește falsa explozie . 2. Încercare nereușită de a trage un foc de armă sau de a aprinde un

 

SOFISTIC

... SOFÍSTIC , - Ă , sofistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre raționamente , teorii etc . ) Întemeiat pe sofisme ; p . gener . ( despre afirmații , argumente etc . ) fals , eronat . 2. S . f . Denaturare ( intenționată ) a unui silogism , a unui raționament , a unei afirmații , adesea cu scopul de ...

 

SPERJUR

... SPERJÚR , - Ă , sperjuri , - e , ( 1 ) s . m . și f . , ( 2 ) sperjururi , s . n . 1. S . m . și f . Persoană care jură fals sau care își calcă jurământul . 2. S . n . ( Rar ) Faptul de a - și călca jurământul ; nesocotire a unui jurământ făcut ; jurământ ...

 

ADEVĂRAT

... ADEVĂRÁT , - Ă , adevărați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu adevărul . 2. ( În opoziție cu fals

 

ALTERNATIVĂ

ALTERNATÍVĂ , alternative , s . f . 1. Posibilitate de a alege între două soluții , între două situații etc . care se exclud . 2. Relație între două judecăți în care , dacă o judecată e adevărată , cealaltă e neapărat

 

ARTEFACT

ARTEFÁCT s . n . ( Anat . ) Falsă imagine care apare în preparatele histologice din cauza unor procedee greșite de fixare sau de colorare ( pe lama

 

AVANGARDISM

... AVANGARDÍSM s . n . 1. Atitudine fals revoluționară prin care se recurge la măsuri premature , care nu țin seama de etapa de dezvoltare respectivă . 2. Curent literar - artistic care luptă împotriva formelor ...

 

BĂSNAR

BĂSNÁR , băsnari , s . m . ( Înv . ) Persoană care scornește basne , povestiri mincinoase , relatări false . - Basnă + suf . -

 

BĂSNI

BĂSNÍ , băsnesc , vb . IV . Intranz . ( Înv . ) A scorni basne , povestiri mincinoase , relatări

 

   Următoarele >>>