Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUNTE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru FRUNTE.
BERBECÁT , - Ă , berbecați , - te , adj . ( Rar ; despre capul unui animal ) Cu fruntea bombată ca a berbecului ( I 1 ) ; ( despre botul sau fruntea unui animal ) cu profil convex . - Berbec + suf . -
FRONTÁL , - Ă , frontali , e , adj . , s . n . 1. Adj . Care ține de regiunea frunții . 2. Adj . Din față , așezat în față . 3. Adj . Referitor la front ( 6 ) . 4. S . n . Os al craniului care formează fruntea și o parte din
... FRUNTÁȘ , - Ă , fruntași , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este în frunte într - un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu . 2. S . m . și f . Denumire a gradului militar dintre ostaș și ...
... câștiga ; a strânge , a agonisi . MIRUÍ^1 , miruiesc , vb . IV . Tranz . 1. A unge pe credincioși cu mir ^2 ( pe frunte ) . 2. A consfinți în funcție un domnitor , un cleric etc . , ungându - i fruntea cu mir ^2 . 3. Fig . ( Fam . ) A lovi ...
... ÎNCRUNTĂTÚRĂ , încruntături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) încrunta ; înfățișare încruntată ( 1 ) ; cută pe frunte
... ÎNCRUNTÁ , încrúnt , vb . I . 1. Refl . și tranz . A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte ( în semn de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ) ; a privi aspru . 2. Refl . ( Înv . ) A se umple de sânge ; a ...
... ÎNCRUNTÁT , - Ă , încruntați , - te , adj . 1. Care are pe frunte sau între sprâncene cute de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ; p . ext . care are înfățișarea sau privirea aspră , posomorâtă ; crunt , cruntat . 2. ( Înv . ) Însângerat ...
ȚÍNTĂ , ținte , s . f . I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite , folosit de cizmari , curelari , tapițeri etc . 2. ( Despre porumb ; în loc . adj . ) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat ; aproape copt . 3. Fig . Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor ; stea , steluță . II. 1. Semnul sau locul în care se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p . ext . ochire , țintire . 2. Locul către care tinde să ajungă cineva . 3. Scop final , țel ,
... ȚINTÁT , - Ă , țintați , - te , adj . 1. Împodobit cu ținte ( I 1 ) ; țintuit , țintelat . 2. Fig . ( Reg . ; despre animale ) Care are o pată albă în frunte
... BIBILÍCĂ , bibilici , s . f . 1. Pasăre domestică de mărimea unei găini , cu pene negre - cenușii împestrițate cu alb și cu o proeminență cornoasă pe frunte