Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFORMAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru INFORMAT.

ȘTI

ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3. Tranz . A cunoaște pe cineva ( din toate punctele de vedere ) . 4. Intranz . A ține seamă de ceva , a lua în considerație ; a avea teamă sau respect de cineva . 5. Intranz . A se interesa de . . . , a se îngriji de . . . II. Tranz . 1. A poseda cunoștințe sistematice într - un domeniu , a stăpâni o știință , o artă etc . 2. A putea , a fi în stare să facă ceva ; a fi apt pentru ceva . 3. A ține minte , a - și aminti . 4. A - și da seama , a înțelege , a pricepe . 5. A prevedea . 6. A avea certitudinea , a fi sigur de

 

ȘTIINȚĂ

ȘTIÍNȚĂ , științe , s . f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție ; învățătură , erudiție . 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură , societate și gândire ; ansamblu de cunoștințe dintr - un anumit domeniu al

 

ȘTIUTOR

ȘTIUTÓR , - OÁRE , știutori , - oare adj . Care știe , care cunoaște , care este informat ; care posedă cunoștințe ( într - un domeniu

 

COMPETENT

COMPETÉNT , - Ă , competenți , - te , adj . 1. Care este bine informat într - un anumit domeniu ; care este capabil , care este în măsură să judece un anumit lucru . 2. Care are atribuția , căderea , autoritatea legală să facă ceva ; îndreptățit . [ Var . : ( înv . ) competínte

 

DEZINFORMAT

DEZINFORMÁT , - Ă , dezinformați , - te , adj . Care este greșit informat ( de cei din jur ) . - V.

 

DOCUMENTAT

DOCUMENTÁT , - Ă , documentați , - te , adj . 1. Întemeiat pe documente , elaborat pe baza unei largi documentații ; p . ext . bine informat . 2. Dovedit , susținut pe bază de

 

INFORMA

INFORMÁ , informez , vb . I . Tranz . A da cuiva informații despre ceva sau despre cineva , a face cunoscut ; a

 

NEAVIZAT

NEAVIZÁT , - Ă , neavizați , - te , adj . Care nu este avizat , informat ; nepregătit . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - +

 

NEINFORMAT

NEINFORMÁT , - Ă , neinformați , - te , adj . Care nu a primit sau nu și - a procurat informații ; care nu s - a documentat prin cercetări amănunțite . - Ne - +

 

NOTĂ

NÓTĂ , note , s . f . 1. Însemnare , înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune ; text scris care conține o scurtă însemnare , un comentariu . 2. ( Mai ales la pl . ) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific , cuprinzând informații suplimentare de amănunt , referințe bibliografice etc . , trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat . 3. Comunicare ( scrisă ) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme , face anumite propuneri , protestează asupra lezării unor interese etc . 4. Socoteală scrisă , document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate , pentru consumații ; document prin care se dispune livrarea unor sume , bunuri , care servește la înregistrarea unor operații contabile etc . 5. Calificativ care reprezintă , printr - o cifră sau o mențiune specială , aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev , a unui student , a unui candidat , notat de către profesor , de către membrii unui juriu etc . 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale , indicând înălțimea și durata lor ; sunet care corespunde acestui semn . 7. Fig . Nuanță , însușire , trăsătură caracteristică , semn distinctiv ;

 

   Următoarele >>>