Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JURĂMÂNT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru JURĂMÂNT.
... care jură fals sau care își calcă jurământul . 2. S . n . ( Rar ) Faptul de a - și călca jurământul ; nesocotire a unui jurământ făcut ; jurământ
... JURÁ , jur , vb . I . 1. Tranz . și refl . A afirma , a declara ceva sub jurământ , a depune un jurământ . 2. Refl . ( Pop . ) A se afurisi , a se blestema ( pentru a întări cele afirmate ) . 3. Tranz . ( Pop . ) A ...
PRESTÁRE , prestări , s . f . 1. Acțiunea de a presta și rezultatul ei ; prestație ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Prestarea jurământului = depunere a jurământului în condițiile prevăzute de lege ( sau de
DEZLEGÁ , dezlég , vb . I . Tranz . 1. A deschide ceva desfăcând legătura cu care este închis ; a desface . 2. ( Mai ales în practicile religioase , în basme ) A scuti de obligațiile avute sau asumate , de jurăminte etc . , a da voie să nu facă un lucru . 3. A găsi soluția unei probleme , a unei ghicitori , a unei enigme etc . ; a
... FÂRTÁT , fârtați , s . m . ( Pop . ) Prieten nedespărțit al cuiva , legat de el prin jurământ
... JUR ^3 , jururi , s . n . ( Pop . ) Jurământ . JUR ^2 , jururi , s . n . Spațiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva ; împrejurime ; vecinătate . JUR ^1 , juri , s . m . ( Astăzi rar ) Jurat ^1 ...
... JURÁRE , jurări , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ( se ) jura și rezultatul ei ; jurământ
... JURUÍNȚĂ , juruințe s . f . ( Înv și reg . ) Făgăduială solemnă , jurământ
OMÁGIU , omagii , s . n . 1. ( În evul mediu ) Ceremonie care cuprindea jurământul de credință și de supunere al unui vasal față de suzeranul său . 2. Manifestare ( prin cuvinte , gesturi etc . ) a credinței , respectului , admirației sau recunoștinței față de cineva ; ofrandă ,
PROMISÓRIU , - IE , promisorii , adj . ( Jur . ; despre jurăminte ) Care se face în vederea unor fapte