Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUSTIFICA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru JUSTIFICA.
... JUSTIFICÁT , - Ă , justificați , - te , adj . Dovedit ca just ( 1 ) , îndreptățit , legitim . - V. justifica
JUSTIFICÁȚIE , justificații , s . f . Justificare . [ Var . : justificațiúne s .
JUSTIFICAȚIÚNE s . f . v .
... JUSTIFICÁBIL , - Ă , justificabili , - e , adj . Care poate fi justificat , motivat . - Justifica
... JUSTIFICÁRE , justificări , s . f . Acțiunea de a ( se ) justifica și rezultatul ei ; justificație , îndreptățire , motivare . - V. justifica
LEGÍTIM , - Ă , legitimi , - e , adj . 1. Care este întemeiat pe lege , care se justifică prin lege . 2. Care este justificat , îndreptățit ; just , echitabil . [ Acc . și :
NEJUSTIFICÁT , - Ă , nejustificați , - te , adj . Care nu este justificat . - Ne - +
... ÎNDREPTĂȚÍ , îndreptățesc , vb . IV . Tranz . A da cuiva dreptul la ceva ; a autoriza , a justifica
ÎNDREPTĂȚÍT , - Ă , îndreptățiți , - te , adj . Care are dreptul la ceva ; autorizat să . . . ; justificat ; îndrituit . - V.
ABSOLUȚIÚNE , absoluțiuni , s . f . 1. Iertare de pedeapsă a unui acuzat când faptul imputat nu este prevăzut de lege sau când săvârșirea lui a fost justificată . 2. Iertare a păcatelor , dată de obicei de papă ^2 . [ Pr . : - ți -