Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEȘTEȘUGĂRI

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru MEȘTEȘUGĂRI.

ALCHIMIE

ALCHIMÍE s . f . Chimia din evul mediu , în cadrul căreia se continuă și se amplifică practicile meșteșugărești ale antichității de obținere a unor produse , ca sticlă , coloranți , metale etc . , adesea cu presupuse puteri

 

ATELIER

ATELIÉR , ateliere , s . n . 1. Local înzestrat cu uneltele sau mașinile necesare , în care se desfășoară o muncă meșteșugărească sau industrială organizată . 2. Încăpere sau grup de încăperi în care îsi desfășoară activitatea un pictor sau un

 

CĂLDĂRĂRIE

CĂLDĂRĂRÍE , căldărării , s . f . Atelier meșteșugăresc în care se confecționau sau se reparau odinioară căldări ( 1 ) , cazane sau alte obiecte ( de aramă ) . - Căldare + suf . -

 

ERGASTERIE

ERGASTERÍE , ergasterii , s . f . Atelier meșteșugăresc ( cu mulți sclavi ) la

 

MEȘTEȘUGĂRESC

MEȘTEȘUGĂRÉSC , - EÁSCĂ , meșteșugărești , adj . Care aparține meșteșugarului sau ocupației lui , privitor la meșteșugar sau la ocupația lui . - Meșteșugar + suf . -

 

MEȘTEȘUGĂRIE

MEȘTEȘUGĂRÍE , meșteșugării , s . f . Meșteșug ( I 1 ) . - Meșteșugar + suf . -