Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MERCENAR
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru MERCENAR.
... ARNĂÚT , arnăuți , s . m . 1. Soldat mercenar ( de origine albaneză ) angajat în garda domnească din țările române ; p . ext servitor înarmat , angajat de boieri mai ales pentru paza personală . 2. Specie de ...
BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni
CONDOTIÉR , condotieri , s . m . ( Înv . ) Căpetenie de mercenari , care se angaja în serviciul unui oraș , al unui principe sau al papii , în Italia . [ Pr . : - ti -
... se împotriva asupririi , își părăsea casa și trăia în păduri , singur sau în cete , jefuind pe bogați și ajutând pe săraci ; haramin . 2. ( Înv . ) Soldat mercenar
... JOIMÍR , joimiri , s . m . ( Înv ) Mercenar
LEÁFĂ^2 , lefuri , s . f . 1. Salariu . Soldă pe care o primesc soldații mercenari . LEÁFĂ^1 , lefi , s . f . ( Pop . ) 1. Partea scobită a unei linguri ; găvan . 2. Tăișul , lama sapei , a bărzii , a
LEFEGÍU , lefegii , s . m . 1. Nume dat mercenarilor din țările române în evul mediu . 2. ( Pop . și fam . ) Salariat ;
... levenți , - te , s . m . , adj . 1. S . m . Marinar turc din marina de război a Imperiului Otoman , originar din Levant . 2. S . m . Mercenar
... PANȚÍR , panțiri , s . m . Mercenar dintr - un corp de oaste ( călare ) din trecut , însărcinat mai ales cu paza granițelor , cu transmiterea știrilor și cu aducerea la îndeplinire a unor ...
... SATÂRGÍU , satârgii , s . m . Soldat mercenar