Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MONUMENTAL
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru MONUMENTAL.
DOM , domuri , s . n . 1. Catedrală impunătoare , biserică principală în unele orașe italiene , germane etc . ; p . ext . clădire monumentală ; p . restr . acoperiș care îmbracă la exterior o cupolă a unei clădiri monumentale . 2. Recipient de oțel montat la partea superioară a corpului unei căldări orizontale de aburi . 3. Structură geologică în formă de boltă largă , circulară sau eliptică . [ Var . : ( înv . , 1 ) dómă s .
... MONUMENTALÍSM s . n . Calitatea a ceea ce este monumental ; grandoare , măreție , monumentalitate . - Monumental
... MONUMENTALÍST , - Ă , monumentaliști , - ste , s . m . și f . Autor de lucrări monumentale . - Monumental
... MONUMENTALITÁTE s . f . Însușirea de a fi monumental ; calitatea a ceea ce este monumental
EDIFICÁ , edífic , vb . I . 1. Tranz . ( Adesea fig . ) A zidi , a ridica ( III , 5 ) , a clădi ( construcții monumentale ) . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) lămuri , a ( se )
FLÉȘĂ , fleșe , s . f . 1. Acoperiș foarte înalt , în formă de piramidă sau de con , folosit , mai ales în evul mediu , la construcțiile monumentale ale bisericilor . 2. Partea din spate a afetului unui tun . 3. Procedeu ofensiv la scrimă , constând din deplasarea energică și rapidă a corpului
... unesc într - un vârf comun . 2. Monument funerar gigantic de piatră în formă de piramidă ( 1 ) , ridicat pentru faraonii Egiptului antic ; p . gener . edificiu arhitectonic monumental în formă de piramidă ( 1 ) . 3. Grămadă ( mare ) de obiecte aranjate în formă de piramidă ( 1 ) . 4. Sistem de susținere a viței de ...
PORTÁL , portaluri , s . n . 1. Intrare principală monumentală într - un edificiu , de obicei încadrată cu un chenar de piatră , de zid sau de lemn și bogat împodobită . 2. Deschidere din piatră sau din metal la intrarea unor poduri mari de cale ferată . 3. Lucrare de zidărie în formă de inel , ridicată la capetele unui tunel pentru a sprijini terenul din jurul acestuia și pentru a opri căderea pământului , a pietrelor
PORTÍC , porticuri , s . n . Galerie exterioară , mărginită de o colonadă , uneori cu arcade , care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe , al unei clădiri etc . sau ca intrare monumentală într - un edificiu . [ Pl . și :
PROPILÉE s . f . pl . Intrare monumentală a unui templu sau a unui palat din antichitate , formată din mai multe încăperi și porți legate între ele cu porticuri și cu scări ; spec . vestibulul Acropolei din Atena . [ Pr . : - le -