Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCOLIRE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru OCOLIRE.

ÎNCONJUR

... ÎNCÓNJUR , înconjururi , ( rar ) s . n . Ocol , ocolire

 

DIFRACȚIE

DIFRÁCȚIE , difracții , s . f . Mod de propagare a undelor de lumină , radio , acustice etc . în spatele unui obstacol , prin ocolirea marginilor lui și prin abaterea aparentă de la traiectoria

 

OCOL

... n . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau de jur - împrejurul unui loc ; deplasare în spațiu care nu urmează calea cea mai dreaptă ; înconjur , ocolire , ocoleală , ocoliș . 2. ( Înv . ) Linie care delimitează un spațiu ; p . ext . spațiul delimitat , cuprins . 3. ( Concr . ) Gard făcut în jurul unui loc ; împrejmuire , îngrăditură ; p ...

 

OCOLEALĂ

... OCOLEÁLĂ , ocoleli , s . f . ( Rar ) Ocol , ocolire