Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂSTĂI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru PĂSTĂI.
FASÓLE s . f . 1. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor , cu frunzele compuse din trei foliole mari , păroase , cu flori albe , albe - verzui , roz sau roșii , cultivată pentru păstăile și pentru semințele sale , folosite în alimentație ( Phaseolus vulgaris ) . 2. Păstaia fasolei ( 1 ) , de culoare verde sau galbenă ; fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi . 3. Mâncare preparată din păstăile ( cu boabe ) sau din boabele de fasole ( 1 ) . [ Var . : ( reg . ) făsúle , fasúle s .
... PĂSTĂIÓS , - OÁSĂ , păstăioși , - oase , adj . ( Rar ; despre plante ) Care are fructul o păstaie ; p . ext . cu păstăi multe . [ Pr . : - tă - ios ] - Păstaie
BOB ^3 , boburi , s . n . Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție . - Et . nec . BOB ^2 , boburi , s . n . Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față , care , dirijate ( cu ajutorul unui volan sau în alt mod ) , servesc la cotit . BOB ^1 , ( 1 ) boabe , s . n . ( 2 , rar 1 ) bobi , s . m . 1. S . n . Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi ; grăunte , boabă ( 2 ) . 2. S . m . Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii , cu păstăi mari și cu semințe ovale , turtite ( Vicia faba ) ; măzăriche (
DROB ^2 , drobi , s . m . 1. Arbust din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite ( Sarothamnus scoparius ) . 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , flori albe , galbene sau roșietice și fructe păstăi ( Cytisus ) . 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze acoperite de peri și cu flori mici , galbene - aurii ( Neslia paniculata ) . DROB ^1 , ( 1 ) , drobi , s . m . , ( 2 , 3 ) , droburi , s . n . 1. S . m . Bucată , bulgăre mai mare de sare ; p . gener . bucată mare și compactă din ceva . 2. S . n . Măruntaie de miel . 3. S . n . ( Reg . ) Cutia teascului de
ÎMBLĂCÍU , îmblăcie , s . n . Unealtă agricolă rudimentară , formată dintr - o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele , cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume spre a li se scoate boabele . [ Acc . și : îmbl ?
ÎMBLĂTÍ , îmblătesc , vb . IV . Tranz . A bate cerealele , plantele cu păstăi etc . cu Îmblăciul pentru a le scoate
ȚÚCĂRĂ adj . Fasole țucără ( În sintagma ) = varietate de fasole cu păstăile subțiri și
AȚÓS , - OASĂ , ațoși , - oase , adj . ( Despre păstăile unor plante ) Care are ațe (
BĂȘICÓS , - OÁSĂ , bășicoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . Cu bășici ( 2 ) . 2. S . f . Arbust ornamental din familia leguminoaselor , înalt de 2 - 3 m , cu frunze compuse , flori galbene și fructe păstăi ( Colutea arborescens ) . [ Var . : beșicós , - oásă adj . , s . f . ] - Bășică + suf . -
BATÓZĂ , batoze , s . f . Mașină agricolă care desface boabele din spice , din păstăi , din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei ; mașină de treierat ,
BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca