|
|
||
Vezi și:BOBI,
BOBÂRNAC,
BOBIȚĂ,
FASOLE,
BOABĂ,
BOBSLEI,
BOBULEȚ,
FLORICEA,
MĂCINA,
MĂLAI
... Mai multe din DEX...
BOB - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BOB^1, (1) boabe, s.n. (2, rar 1) bobi, s.m. 1. S.n. Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2). * Loc. adv. Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact. * Expr. A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor. ** Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip. 2. S.m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I). ** P. restr. Sămânța acestei plante. - Din sl. bob?.Sursa : DEX '98 BOB^2, boburi, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ** Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. - Din engl., fr. bob[sleigh].Sursa : DEX '98 BOB^3, boburi, s.n. Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție. - Et. nec.Sursa : DEX '98 BOB s. v. bacă.Sursa : sinonime BOB s. (SPORT) (rar) bobslei.Sursa : sinonime BOB s. 1. boabă, grăunte, sămânță, (reg.) boambă, boană. (Un \~ de grâu.) 2. v. picătură. 3. (BOT.) bob-de-țarină (Lathyrus sylvester) = (reg.) măzăriche, scrântiță; bob-de-țarină (Lathyrus platyphyllos) = (reg.) măzăriche.Sursa : sinonime bob (plantă) s. m.Sursa : ortografic bob (sămânță folosită la ghicit) s. m., pl. bobiSursa : ortografic bob (sămânță) s. n., pl. boábeSursa : ortografic bob (sanie) s. n., pl. bóburiSursa : ortografic BOB^3 \~uri n. 1) Sanie sportivă pentru mai multe persoane, dirijată cu un volan sau cu două cabluri. 2) Sport practicat cu această sanie. /Sursa : NODEX BOB^2 boábe n. 1) Fiecare dintre părțile componente (asemănătoare cu un grăunte) ale unei totalități de elemente omogene; fir. \~ de nisip. 2) Obiect mic, de formă rotundă, separat dintr-o cantitate mare de obiecte identice. \~ de mărgăritar. /Orig. nec.Sursa : NODEX BOB^1 \~i m. 1) Plantă leguminoasă cu fructul păstaie, cu semințe mari, ovale și plate. 2) Sămânța acestei plante. 3) (cu sens colectiv) Cantitate mare de semințe ale acestei plante. * A da (sau a ghici) în \~i a prezice viitorul cuiva după felul cum se aranjează bobii aruncați de către ghicitor. \~ cu \~ amănunțit, luând fiecare element în parte; fir cu fir. Din \~ în \~ fără grabă și foarte atent. \~ numărat exact; întocmai. /Sursa : NODEX BOB^1 Sanie de mai multe persoane, care se poate conduce cu un volan sau cu două cabluri, fiind folosită mai ales la concursuri. ** Sport practicat cu această sanie; bobslei. [Pl. -buri. / cf. engl., fr. bobsleigh].Sursa : neologisme BOB^2 s. n. elevator cu turn pentru ridicarea unor materiale de construcție la înălțimea schelelor. (< engl. bob)Sursa : neoficial BOB^1 s. n. 1. sanie de metal foarte joasă și îngustă, pentru două sau patru persoane, prevăzută în față cu două patine mobile, condusă cu ajutorul unui volan sau al unor "fise", la concursuri pe pante special amenajate. 2. sport practicat cu această sanie; bobslei. (< engl., fr. bob/sleigh/)Sursa : neoficial BOB^2 s.n. Elevator cu turn pentru ridicarea betonului și a altor materiale la înălțimea schelelor. [Pl. -buri. / < engl. bob].Sursa : neologisme bob (-oábe), s.n. - 1. Boabă, boabă făinoasă. - 2. Numele celor 41 de boabe (alteori de porumb) cu care ghicitoarele obișnuiesc să prezică viitorul. - 3. Grăunte în general. - 4. (Înv.) Sămînță. - 5. Strop, pic, cantitate minimă. Mr., megl. bob "fasole". Sl. bob? (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34); cf. bg., rus. bob. În prima sa accepție, nu are pl.; în a doua, se foloseşte numai la pl., bobi. Pe baza pl. n. boabe, care se foloseşte în celelalte cazuri, s-a format din nou un f. boabă, care coincide cu sb. boba. Der. boabă, s.f. (grăunte; bob; strop, pic, cantitate minimă); boambă, s.f. (grăunte; bob); bobăreasă și (prin contaminare cu babă) băbăreasă, s.f. (ghicitoare, prezicătoare); bobi, vb. (a ghici); bobic, s.n. (bulgăre); bobică, s.f. (oală, vas rotund); bobiște, s.f. (teren cultivat cu bob); bobiță, s.f. (boabă; grăunte; vuietoare, Empetrum nigrum; plantă, Paris quadrifolia), cf. sb. bobica "boabă"; bobițar, s.m. (Trans., coacăz); bobitoare, s.f. (prezicătoare); bobos, adj. (cu mult bob); popic, s.n. (bilă folosită la jocul de popice; joc de popice); popicar, s.m. (proprietar de popicărie; jucător de popice); popicărie, s.f. (sală de popice). Popic, de la bobic, trebuie să se fi spus la început pentru bila cu care se joacă; astăzi se spune curent despre jocul în sine, și de fiecare din cele nouă bucăți de lemn cilindrice ale acestuia, poate datorită unei confuzii, glumețe sau inconștiente, cu popă, nume care se dă de obicei piesei centrale. Trebuie să semnalăm că ar fi posibilă o explicație diferită, dat fiind existența lui bobic, s.m., care se foloseşte în Munt. cu sensul de "prăjină, băț". - Din rom. trebuie să provină țig. sp. bobi "bob" (Besses 37).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BOBRezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentru BOB. Vasile Bob-Fabian - Geografia țintirimului ... Vasile Bob-Fabian - Geografia ţintirimului Geografia țintirimului de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Apărută în „Lepturariulâ€� lui Aron Pumnul. Este-n zona subsolară, o pacinică, mică țară Aproape de țărmul lumii plecătoare ... Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 ... Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 Moldova la anul 1821 de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Publicată în Foaie pentru minte, inimă și literatură (1839) S-au întors mașina lumei, s-au întors cu capu-n ... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ... Cincinat Pavelescu - Piatra de moară și bobul de grâu... ... de moară şi bobul de grâu... Piatra de moară și bobul de grâu... de Cincinat Pavelescu De ce mă strivești, fără milă? întreabă un mic bob de grâu, (c-o voce umilă) o piatră de moară haină ce, -mpinsă de apa din râu, îl schimbă-n făină... Dar piatra de moară ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-ndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce a-Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înălțată-i în huciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-ndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce a-Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înălțată-i în huciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu ... ... Sili pe slabi la rău. Și domnii sunt d-aceea tari, Căci râd de Dăumneîzeu! Și-aici i-a izbucnit din ochi Plânsoarea bob de bob, Și jos, săcată de simțiri, Căzu ea toată zdrob. Domn groful, domn și Dăumneîzeu, Ei ambii râd de rob. Și noi? Să râdem înjurând Pe ... George Coşbuc - Profeţie Profeție de George Coșbuc Caligenes sfârșește moșia de arat; O seamănă. Pe urmă roman adevărat Dă goană-n urbea Romei să-ntrebe toți augurii Că da-vor zeii nobili rod bun semănăturii? În Roma, cel mai vrednic augur, Aristofil, E om cărunt, servește de când era copil, Și poate să-mblânzească și viforul cu ruga. La dânsul vine dară Caligenes în fuga, Zicând: Aristofile, să-mi spui tu de va fi An bun și toamnă lungă, de pot nădăjdui, Să secer grâne coapte și pline-n spic? Pășește La scândura-i augurul, ia bobi, îi rânduiește Vrăjind; apoi mai face cu bățul său figuri; Își încruntează fruntea cu-atâtea-ncrețituri, Dă roată prin odaie și numără întruna Pe unghii, roagă cerul cu stelele și luna; Mai face-un hocus-pocus și-odată stă pe loc; Se-ntoarce și grăiește cu tonul de proroc: De cumva e sămânța destul de roditoare Și bine semănată, la caz dacă e soare Și cald, pe câtă vreme sub brazde ea va sta, Pe loc ce ploi mănoase și calde vor uda Câmpiile, îți iese sămânța toată plină; Fii sigur că de cumva nu vei avea neghină Și alte ierbi, grâul ... Vasile Alecsandri - Lena De-or cădea bobii în cinci, Să știi că eu sunt pe-aici; De-or cădea bobii în doi, Să știi că sosesc la voi, Să ne iubim amândoi. Iar de-a mai rămânea un, Să știi că eu vin nebun Pe-o prăjină de alun. [1] Frunză verde salbă moale, Apucai pe drum la vale Ș-ajunsei pe Lena-n cale. Eu călare, ea pe jos, Cu gherdan de flori frumos Și cercei lungi de mărgele Să tragă ochii la ele. Calea mândrei aținui, O florică de-i cerui. Cerui floarea sânului, Ea-mi dă floarea crinului. Cerui floarea din guriță, Ea-mi dă floarea garofiță. Cerui apă din izvor, Ea mi-o tulbură cu dor. Cerui apă neatinsă, Ea mi-o dă cu dor aprinsă. Cât am dat de-o am băut, Lena alta mi-a părut, Mi-a părut un toporaș Răcorit de-un izvoraș. De pe cal mă detei jos Să iau floarea s-o miros, Ea s-a prefăcut pe loc Într-un fluturel de foc. Vrui să-l prind, el a zburat. Vrui să beau, apa-a secat. ... Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt Cântece de peste Olt de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII 24 XXIV 25 XXV 26 XXVI 27 XXVII 28 XXVIII 29 XXIX 30 XXX 31 XXXI 32 XXXII 33 XXXIII 34 XXXIV 35 XXXV 36 XXXVI 37 XXXVII 38 XXXVIII 39 XXXIX 40 XL 41 XLI 42 XLII 43 XLIII 44 XLIV 45 XLV 46 XLVI 47 XLVII I Foaie verde aluniță, Aolică fa, leliță! Fire-a-ți pieptu-o grădiniță Și țâțele lubeniță Și gura o fântâniță, Măselele pietricele, Și buzele ghizdurele, Și limba o ciuturea, S-adăpi pe neica din ea, Seara și dimineața, Peste zi, totdeauna. II Între Olt și-ntre Olteț Răsărit-au nuculeț, Nucu-i mare, frunza rară; Strânși-s toți cucii din țară Și cântă de se omoară. Iar mai sus, pe rămurele, Cântă două turturele, Ce sunt mândruțele mele. Dar în vârful nucului Cântă puiul cucului Rășchirîndu-și penele, Ca ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer ... i bănuiesc nici partea, nici chipul, nici soarta. Dar-ar Domnul, de-a fi băiat, câmpul lui să dea nouă spice dintr-un bob, plugul lui să taie pân' la izvoare, boii lui să lase de-o șchioapă copita în pământ; să aibă umbra tihnită și casă la văzul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BOBRezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentru BOB. BOBÍ , bobesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A nimeri , a BOBÂRNÁC , bobârnace , s . n . Lovitură dată peste nas , peste ureche etc . prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul BOBÍȚĂ , bobițe , s . f . Diminutiv al lui FASÓLE s . f . 1. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor , cu frunzele compuse din trei foliole mari , păroase , cu flori albe , albe - verzui , roz sau roșii , cultivată pentru păstăile și pentru semințele sale , folosite în alimentație ( Phaseolus vulgaris ) . 2. Păstaia fasolei ( 1 ) , de culoare verde sau galbenă ; fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi . 3. Mâncare preparată din păstăile ( cu boabe ) sau din boabele de fasole ( 1 ) . [ Var . : ( reg . ) făsúle , fasúle s . ... BOÁBĂ , boabe , s . f . 1. ( Specie de ) fruct cărnos ( și sferic ) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc ; bacă . 2. Bob ... BÓBSLEI s . n . Sport practicat cu bobul ^2 ; bob ... BOBULÉȚ , bobulețe , s . n . Diminutiv al lui bob ^1 . - Bob FLORICEÁ , - ÍCĂ , floricele , s . f . 1. Diminutiv al lui floare ( I 1 ) ; florișoară . 2. ( La pl . ; și în sintagmele floricele boabe sau floricele de porumb ) Boabe de porumb prăjite , umflate și crăpate , care seamănă cu niște flori mici albe ; cocoșei , cocoși . - Floare + suf . - icea , - MĂCINÁ , mácin , vb . I . Tranz . 1. A preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii ; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii , al râșniței sau al altor unelte . 2. ( Adesea fig . ) A fărâmița , a zdrobi , a ruina , a roade , a mânca . 3. Fig . A examina sau a medita îndelung ; a rumega , a MĂLÁI , mălaie , ( 2 ) s . n . 1. Făină de porumb . 2. Aliment preparat din făină de porumb , de mei sau de alte cereale , dospit și copt în cuptor ; aliment preparat din făină de porumb frământată cu lapte ( și cu zahăr ) . 3. ( Reg . ) Porumb ; p . restr . boabe de porumb . 4. ( Reg . ) Mei ; p . restr . boabe de mei . 5. ( Bot . ; reg . ) Mătură . 6. Compus : mălaiul - cucului = a ) plantă erbacee cu flori brune , dispuse la vârful ramurilor ( Luzula pilosa ) . b ) plantă erbacee cu frunze liniare și flori brune sau gălbui , dispuse în spice ( Luzula campestris ) . [ Pl . și : mălaiuri ] - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||