Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREFERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PREFERA.

PREFERAT

... adj . Care este apreciat , dorit sau ales înaintea altuia , fiind considerat mai bun , mai valoros , mai important etc . ; pentru care cineva are o preferință . V. prefera

 

PREFERI

... PREFERÍ vb . IV . v . prefera

 

ALEGE

... ALÉGE , alég , vb . III . 1. Tranz . A prefera ceva sau pe cineva ; a - și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane ; a decide . 2. Tranz . A ...

 

DOR

DOR , doruri , s . n . 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag , de a reveni la o îndeletnicire preferată ; nostalgie . 2. Stare sufletească a celui care tinde , râvnește , aspiră la ceva ; năzuință , dorință . 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva ( care se află departe ) . 4. ( Pop . ) Durere fizică . Dor de dinți . 5. Poftă , gust ( de a mânca sau de a bea ceva ) . De dorul fragilor ( sau căpșunilor ) mănânci și frunzele . 6. Atracție erotică . 7. ( Pop . ; în loc . adv . ) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă , fără rost , la

 

FAVORIT

FAVORÍT , - Ă , favoriți , - te , adj . , subst . I. Adj . Care este preferat de cineva , pe care cineva îl place mai mult . Mâncare favorită . II. S . m . și f . 1. Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva . 2. Participant la o competiție , la un concurs , considerat cu cele mai mari șanse de reușită . III. S . m . ( Mai ales la pl . ) Barbă care încadrează de o parte și de alta obrazul , lăsând bărbia liberă . [ Pl . și : ( III , n . )

 

OPTA

... OPTÁ , optez , vb . I . Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " pentru " ) A alege , a prefera din două sau mai multe lucruri , soluții , situații etc . pe cea considerată mai convenabilă ; a se decide în favoarea cuiva sau a ...

 

PREDILECT

PREDILÉCT , - Ă , predilecți , - te , adj . ( Livr . ) Care constituie o preferință a cuiva , pentru care cineva simte sau are o deosebită înclinare sau plăcere ; preferat ,

 

PREEMȚIUNE

PREEMȚIÚNE , preemțiuni , s . f . Drept de preemțiune ( Jur . ; în sintagma ) = privilegiu pe care îl are cineva printr - un contract sau printr - o lege , la o vânzare - cumpărare , de a fi , în condiții egale , cel preferat dintre mai mulți cumpărători . [ Pr . : pre - em - ți -

 

PREFERABIL

PREFERÁBIL , - Ă , preferabili , - e , adj . Care merită să fie preferat ,

 

PREFERENȚIAT

PREFERENȚIÁT , - Ă , preferențiați , - te , adj . Pentru care cineva are o preferință ; preferat . [ Pr . : - ți -

 

   Următoarele >>>