Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREJUDECA
Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PREJUDECA.
PREJUDECÁTĂ , prejudecăți , s . f . Părere , idee preconcepută ( și adesea eronată ) pe care și - o face cineva asupra unui lucru , adoptată , de obicei , fără cunoașterea directă a faptelor ; prejudeț , prejudiciu . - Pre ^1 - + judecată ( după fr .
ERÉS , eresuri , s . n . Credință în forțe miraculoase , supranaturale ; concepție falsă ( transformată în deprindere ) ; prejudecată , superstiție ,
PRECONCÉPȚIE , preconcepții , s . f . ( Rar ) Prejudecată . [ Var . : preconcepțiúne s .
PREJUDÉȚ , prejudețe , s . n . ( Înv . ) Prejudecată . - Pre ^1 - + județ ( după lat .
PREJUDÍCIU , prejudicii , s . n . 1. Pagubă , daună ; p . ext . știrbire a onoarei , a reputației , a prestigiului cuiva . 2. ( Înv . ) Prejudecată . [ Var . : ( înv . ) prejudíțiu s .
PREVÉNȚIE , prevenții , s . f . 1. Arest preventiv ; p . ext . stare de arest preventiv . 2. ( Livr . ) Prejudecată . [ Var . : prevențiúne s .
SUPERSTÍȚIE , superstiții , s . f . Prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele , în farmece și vrăji , în semne prevestitoare , în numere fatidice sau în alte rămășițe ale animismului și ale magiei ; p . ext . practică