Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROFAN
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PROFAN.
PROFANÁ , profanez , vb . I . Tranz . A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte , a pângări ; p . ext . a batjocori , a necinsti , a
PROFANAȚIÚNE , profanațiuni , s . f . ( Rar ) Profanare . [ Pr . : - ți -
PROFANÁRE , profanări , s . f . Acțiunea de a profana și rezultatul ei ; profanațiune . - V.
... AGEAMÍU , - ÍE , ageamii , adj . , s . m . și f . ( Fam . ) Începător , novice , profan
PÂNGĂRÍ , pângăresc , vb . IV . Tranz . 1. A face de ocară , a dezonora , a necinsti ; a păta , a profana . 2. A mânji , a murdări , a întina . - De la
PĂTÁ , pătez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) face o pată , a ( se ) umple de pete ; a ( se ) murdări . 2. Tranz . Fig . A pângări , a profana ; a
PROFANÁT , - Ă , profanați , - te , adj . ( Despre lucruri considerate sacre ) Tratat fără respectul cuvenit ; batjocorit , dezonorat , necinstit . - V.
... SACRALIZÁ , sacralizéz , vb . I . Tranz . ( Rar ) A atribui caracter sacru unui lucru profan
SANCTUÁR , sanctuare , s . n . ( Adesea fig . ) Loc într - un templu sau într - o biserică socotit sfânt și interzis profanilor ; p . gener . locaș de cult . [ Pr . : - tu -