Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRUDENTA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PRUDENTA.

PRUDENT

PRUDÉNT , - Ă , prudenți , - te , adj . Care se ferește de tot ce ar putea să - i producă un neajuns , să - l primejduiască ; prevăzător , circumspect ,

 

CIRCUMSPECT

... CIRCUMSPÉCT , - Ă , circumspecți , - te , adj . ( Livr . ) Care vorbește și acționează cu prudență , cu rezervă ; care trădează , exprimă prudență ; precaut , prudent

 

GRIJULIU

... GRIJULÍU , - ÍE , grijulii , adj . ( Despre ființe și manifestările lor ) Plin de atenție , de grijă față de cineva sau de ceva ; atent , grijnic , grijitor ; prudent

 

PRECAUT

... care acționează cu băgare de seamă și ia toate măsurile de prevedere pentru evitarea unui pericol , unei neplăceri ; ( despre vorbe , gesturi etc . ) care dovedește prudență ; prudent

 

PREVĂZĂTOR

... ia din timp măsuri pentru a preîntâmpina unele neplăceri care i s - ar putea întâmpla , care știe să evite neplăcerile ; care dovedește prudență ; prudent

 

PRUDENȚĂ

... PRUDÉNȚĂ s . f . Însușirea de a fi prudent

 

TATONA

TATONÁ , tatonez , vb . I . Tranz . A face încercări prudente în mai multe direcții pentru a cunoaște o situație , a găsi o soluție ; a proceda cu nesiguranță , cu ezitare ; a