Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RADIOTEHNIC
Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru RADIOTEHNIC.
RADIOFÍZICĂ s . f . Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice , influența stării atmosferei asupra acestora etc . constituind baza fizică a radiotehnicii . [ Pr . : - di -
RADIOGHIDÁJ , radioghidaje , s . n . Dirijare de la distanță , prin mijloace radiotehnice , a unui vehicul . [ Pr . : - di -
RADIONAVIGÁȚIE s . f . Conducere a navelor ( în special a aeronavelor ) cu mijloace radiotehnice . [ Pr . : - di -
TEXTOLÍT , textolite , s . n . Material în formă de plăci , constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice de tipul bachelitei , prelucrabil prin așchiere , utilizat ca material electroizolant în electrotehnică și radiotehnică , în construcția de mașini ( la fabricarea unor roți
TURMALÍNĂ , turmaline , s . f . Nume dat mai multor silicați naturali de sodiu , calciu , magneziu și aluminiu , cu bor ^1 , cristalizați și divers colorați , folosiți ca pietre semiprețioase sau în optică , radiotehnică