Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECTILINIU
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru RECTILINIU.
BIÉLĂ , biele , s . f . Organ de mașină în formă de bară articulată , care transformă mișcarea rectilinie în mișcare de rotație și invers . [ Pr . : bi -
CULÍSĂ , culise , s . f . 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor , de unde intră actorii în scenă . 2. Fig . ( La pl . ; peior . ) Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt ; mașinație , înscenare , intrigă . 3. Scobitură rectilinie de - a lungul căreia alunecă o piesă mobilă ; p . ext . piesa care alunecă de - a lungul acestei
CULISÓR , culisoare , s . n . Piesă mobilă a mecanismului cu culisă , care efectuează o mișcare rectilinie alternativă în raport cu culisa ( 3 ) , de - a lungul canalului interior al
CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui
DIFRÁCȚIE , difracții , s . f . Mod de propagare a undelor de lumină , radio , acustice etc . în spatele unui obstacol , prin ocolirea marginilor lui și prin abaterea aparentă de la traiectoria
DIRÉCTOR^2 , - OÁRE , directori , - oare , s . m . și f . Persoană care conduce o întreprindere , o instituție , o publicație etc . sau un sector al acestora ; funcție deținută de această persoană . DIRECTÓR^1 , - OÁRE , directori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care dirijează sau conduce ceva , care indică direcția . 2. S . f . Curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe riglate . 3. S . n . ( Elt . ) Element constructiv al unei antene ( 2 ) , folosit pentru mărirea
EXCÉNTRIC , - Ă , excentrici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care iese din limitele obișnuitului , foarte original ; neobișnuit , ciudat , bizar , extravagant . 2. ( Mat . ; despre un punct ) Care se află în afara centrului unei figuri ; ( la pl . ; despre figuri geometrice , piese etc . ) care nu au centru comun . II. S . n . Organ de mașină în formă de disc , fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și
MANIVÉLĂ , manivele , s . f . Pârghie ( cotită sau curbă ) care servește la acționarea unui mecanism , la transformarea unei mișcări de rotație într - o mișcare rectilinie ( și invers )