Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂVÂRȘIRE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru SĂVÂRȘIRE.
ALIBÍ , alibiuri , s . n . 1. Dovadă de nevinovăție rezultată din constatarea că , la data săvârșirii infracțiunii , cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârșirii ei . 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi ( 1 ) . 3. Fig . Pretext , scuză ,
COMPLÍCE , complici , - ce , s . m . și f . Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau , p . ext . , care înlesnește , tolerează , ascunde săvârșirea unei fapte
ÎNCADRÁ , încadrez , vb . I . 1. Tranz . A înrăma . 2. Refl . A se potrivi , a se armoniza cu mediul înconjurător . 3. Tranz . ( Jur . ) A cuprinde într - un text de lege o faptă , p . ext . un delincvent . 4. Tranz . ( Rar ) A înconjura , a împresura ( 1 ) . 5. Tranz . și refl . A ( se ) angaja într - o întreprindere , într - o instituție 6. Refl . A respecta o anumită limită de timp pentru săvârșirea unei
ABSOLUȚIÚNE , absoluțiuni , s . f . 1. Iertare de pedeapsă a unui acuzat când faptul imputat nu este prevăzut de lege sau când săvârșirea lui a fost justificată . 2. Iertare a păcatelor , dată de obicei de papă ^2 . [ Pr . : - ți -
BOTÉZ , botezuri , s . n . 1. Ritual creștin de primire a cuiva printre credincioșii bisericii , însoțit de atribuirea unui prenume ; p . ext . petrecere care are loc cu acest prilej ; cumetrie . 2. Apă folosită pentru săvârșirea botezului ( 1 ) . 3. Stropire cu agheasmă a credincioșilor și a caselor lor de către preot , cu prilejul unor slujbe sau sărbători bisericești . 4. ( Mar . ) Ceremonial de lansare la apă a unei nave
COINSTIGATÓR , - OÁRE , coinstigatori , - oare , s . m . și f . Instigator împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni . [ Pr . : co - in - ] - Co +
COMINATÓRIU , - IE , cominatorii , adj . ( Despre o măsură luată de un organ de justiție ) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui
COMPLICITÁTE , complicități , ( rar ) s . f . Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni ; p . ext . tolerarea sau ascunderea unei fapte neîngăduite săvârșite de
CONTEMPERÁȚIE , contemperații , s . f . Impuls presupus a - și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea voinței către săvârșirea unui fapt , fără a - l determina
... CRIMINALITÁTE s . f . Săvârșire
CÚLPĂ , culpe , s . f . ( Jur . ) Greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei ; greșeală care constă în săvârșirea unui fapt păgubitor sau pedepsit de