Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TACTIC
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru TACTIC.
ANTRENÁ , antrenez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) pregăti prin exerciții metodice ( fizice , tactice , tehnice , psihologice și teoretice ) pentru a obține cele mai bune rezultate într - o activitate sportivă . 2. Tranz . și refl . A atrage sau a se lăsa atras într - o acțiune , într - o discuție etc . ; a ( se ) înflăcăra . 3. Tranz . A trage după sine , a pune în mișcare , a mișca un organ de mașină sau o
BLOCÁJ , blocaje , s . n . 1. ( Rar ) Blocare , blocadă . 2. Tactică de oprire a unei acțiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive . 3. ( Tehn . ) Fundație din piatră , bolovani de râu etc . , la unele șosele și la căi
BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni
CENTÚRIE , centurii , s . f . 1. ( În armata romană ) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași ; ( în vechea organizare a armatei române ) subîmpărțire a cetei . 2. ( În vechea Romă ) Diviziune politică și administrativă formată dintr - o sută de
COMPLOTÍSM s . n . ( Rar ) Tactică de complotist . - Complot + suf . -
MANÓPERĂ , manopere , s . f . 1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări ; plată pentru această muncă . 2. ( Rar ) Acțiune tactică ; atitudine ; mijloc , procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop . 3. Fig . Manevră ( 4 ) - Calc după fr . man�uvre , it . manovra . Cf . lat . %
OBSTRÚCȚIE , obstrucții , s . f . 1. ( Med . ) Astupare a lumenului unui organ tubular ( trahee , bronhie , intestin , ureter etc . ) ca urmare a unui proces , a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei compresiuni exagerate exercitate din afară ; ocluzie , obliterare , obliterație . 2. Tactică folosită în unele parlamente pentru a împiedica , prin prelungirea artificială a discuțiilor , desfășurarea unei dezbateri , a unei acțiuni , a unui proces sau luarea unei hotărâri ; p . ext . opoziție
POLÍTIC , - Ă , politici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Știința și practica de guvernare a unui stat ; sferă de activitate social - istorică ce cuprinde relațiile , orientările și manifestările care apar între partide , între categorii și grupuri sociale , între popoare etc . în legătură cu promovarea intereselor lor , în lupta pentru putere etc . ; orientare , activitate , acțiune a unui partid , a unor grupuri sociale , a puterii de stat etc . în domeniul conducerii treburilor interne și externe ; ideologie care reflectă această orientare , activitate , acțiune . 2. Tactică , comportare ( abilă ) folosită de cineva pentru atingerea unui scop . II. Adj . 1. Care aparține politicii ( I ) , care se referă la politică , de politică ; politicesc ^1 . 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă ; dibaci ,
PRÉSING , presinguri , s . n . Tactică prin care fiecare component al unei echipe sportive aflate în apărare își supraveghează în permanență adversarul direct , pentru a - i anihila acțiunile
SOCIÁL - DEMOCRATÍSM - DEMOCRATÍSM s . n . Ideologia și tactica social - democrației . [ Pr . : ci - al ] - Social - democrat + suf . -