Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 214 pentru UNI.
UNÍT , - Ă , uniți , - te , adj . 1. Care formează împreună un tot . 2. Care se află în raporturi strânse cu cineva , care este de acord , gândește , acționează , simte la fel cu cineva ; solidar cu cineva . 3. Care aparținea unei confesiuni creștine catolice de rit oriental ( ortodox ) ;
AMERICÁN , - Ă , americani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau ( mai rar ) din populația de bază a unui alt stat al Americii . 2. Adj . Care aparține ( populației ) Statelor Unite ale Americii sau ( mai rar ) altui stat al Americii , privitor la ( populația din ) Statele Unite ale Americii sau ( mai rar ) la alt stat din America . - America ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . it . %americano% , fr . %
GRECO - CATÓLIC , - CATÓLIC , - Ă , greco - catolici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de biserica unită , privitor la biserica unită . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a aderat la biserica unită . - Grec +
NORD - AMERICÁN , - AMERICÁN , - Ă , nord - americani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Americii de Nord sau , p . restr . , a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Americii de Nord sau populației ei , privitor la America de Nord sau la populația ei ; p . restr . care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor , privitor la Statele Unite ale Americii sau la populația lor ; originar din aceste ținuturi . - Nord + american . Cf . fr . %nord - américain , % germ . %nord -
ALIÁT , - Ă , aliați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Unit , întovărășit cu cineva printr - o alianță în vederea unei acțiuni comune ; ( despre un stat ) care a încheiat un tratat de alianță . 2. S . m . și f . Persoană , clasă , partid , stat etc . care se unește cu cineva în vederea unei acțiuni comune . 3. Adj . ( Despre metale ) Căruia i s - a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente , pentru a forma un aliaj . [ Pr . : - li - at ] - V.
CÁSCĂ , căști , s . f . 1. Acoperământ pentru cap , făcut din metal , din piele sau din cauciuc și folosit de militari , de unii sportivi și de unii muncitori pentru protecția capului . 2. Dispozitiv alcătuit din unul sau din două receptoare fixate pe urechi , care servește la ascultarea transmisiunilor radiofonice , telefonice
CURB , - Ă , curbi , - e , adj . , s . f . I. Adj . ( Despre linii ) În formă de arc ; arcuit , încovoiat ; ( despre un plan ) boltit . II. S . f . 1. Figură geometrică având o singură dimensiune ; linie care nu este dreaptă . 2. Linie care reprezintă grafic o relație între două mărimi variabile , trecute una în abscise și cealaltă în ordonate . 3. Porțiune din traseul unei căi de comunicație terestră cu axa curbă ( I ) , care racordează două aliniamente continuative ale căii respective . 4. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variațiilor unui fenomen . Curbă de temperatură . 5. ( În sintagmele ) Curbă de nivel = linie de pe o hartă care unește punctele de egală altitudine , căpătând valoare în raport cu un anumit plan de referință ( de obicei nivelul mării ) . Curbă batimetrică = linie de pe o hartă care unește punctele de egală adâncime ale reliefului fundului apelor ( oceane , mări , lacuri ) . 6. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Curbă de sacrificiu = denumire dată în 1931 - 1933 , în România , reducerii salariilor și pensiilor muncitorilor și funcționarilor
DIAGONÁL , - Ă , diagonali , - e , s . f . , adj . I. S . f . 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri ( sau vârfuri ) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite . 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr - o stație , pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta . 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele . II. Adj . Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite ; care este în formă de diagonală ; curmeziș ; cruciș . [ Pr . : - di -
GAMOPETÁLĂ , gamopetale , adj . f . ( Despre corola unei flori , p . ext . despre flori ) Cu petalele unite ; ( despre plante ) care are florile cu petalele
GAMOSEPÁL , - Ă gamosepale , adj . f . și n . ( Despre caliciul unei flori , p . ext . despre flori ) Cu sepalele unite ; ( despre plante ) care are florile cu sepalele