Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNIRE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru UNIRE.
ANTIUNIONÍST , - Ă , antiunioniști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este împotriva unirii , a uniunii a două țări ; spec . ( persoană ) care era împotriva unirii Principatelor Române . [ Pr . : - ti - u - ni - o - ] - Anti - +
... JONCȚIUNE , joncțiuni , s . f . Legătură , unire
... NEUNÍRE , neuniri , s . f . ( Rar ) Lipsă de unire , de înțelegere ( între mai multe persoane , colectivități etc . ) ; neînțelegere . [ Pr . : ne - u - ] - Ne - + unire
... Constelația Vizitiul . 3. ( Înv . ) Linie a feței ; trăsătură ( 1 ) . 4. ( Înv . ) Linie de hotar între două proprietăți . 5. ( Rar ; în sintagma ) Trăsură de unire = liniuță de unire
... ÎMBINÁRE , îmbinări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) îmbina și rezultatul ei ; unire
... ÎNCHEGÁRE , închegări , s . f . Faptul de a ( se ) închega ; coagulare ; unire
... ÎNGEMĂNÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îngemăna ; unire
... ADJONCȚIÚNE , adjoncțiuni , s . f . Unire
AMFIMIXÍE s . f . Tip de înmulțire în care zigotul se formează după unirea gameților de sex
ANSÁMBLU , ansambluri , s . n . 1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente ( de același gen ) ; totalitate . 2. Colectiv de artiști . 3. Compoziție muzicală scrisă pentru un ansamblu (