Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru OCARA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 128 pentru OCARA.

Mihai Eminescu - De ce mă-ndrept ș-acum...

... făr- de tine n-am de spus nimică... Și azi nu-mi pasă lumea ce-o să zică De-acest poem, în contră-mi, spre ocară-și. De grija ei un fir de păr nu-mi pică... Să ieie dar copiii mei în gheară-și; Părerea ta, iubit și blond tovarăș ...

 

Mihai Eminescu - Gelozie (Eminescu)

... doar începutul frumos al unui leș... Ba mai treceai cu mâna prin perii tăi cei deși, Și nici visai că gându-mi te face de ocară Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară Și că priviri grozave, ca mâni fără de trup, Se întindeau asupră-ți, cu ele să ...

 

Mihai Eminescu - Noi amândoi avem același dascăl

... De-aceleași lucruri plângem noi și râdem... Non idem est si duo dicunt idem . Tu zici că patria e-n decădere, De râs și de ocară c-au ajuns; Când cineva opinia mi-ar cere, El ar primi tot astfel de răspuns, Ca de rușine ochii să-i închidem: Non idem ...

 

Miron Costin - Viața lumii

... vreme duci la aceasta cale. Orice faci, fă, și caută fârșitul cum vine. Cine nu-l socotește, nu petrece bine. Fârșitul ori laudă, ori face ocară; Multe începături dulci, fârșituri amară. Fârșitul cine caută, vine la mărire; Fapta nesocotită aduce perire. Moartea, vrăjmașa, într-un chip calcă toate casă, Domnești și ...

 

Traian Demetrescu - Tatăl

... vreme. Ea singură, vîndută, De mic copil în drumul mizeriei căzută, Cu el înlănțuise a traiului povară, Și suferea-n tăcere bătaie și ocară. Vecinii, cîte-o dată, aud biata cum plînge, Cînd furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge, Și-o chinuește pînă se-nmoaie de-oboseală; â ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul

... dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit. Credeți tare întru aceasta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința voastră pentru viața și lumea aceasta..." etc. ,,Apoi ...

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

... o meserie rușinoasă. A ajunge pe la ușile străinilor este cea mai mare nenorocire pentru un om, prin urmare e o foarte crudă ocară cuvântul de calic . ... Cu toate acestea, până la domnia lui Ioan Sturza calicimea din țară era oarecum privilegiată prin hrisov domnesc, și poseda în Iași ...

 

Dosoftei - Psaltirea în versuri

... ce veți. În ceri, unde odihnește, De-acolĂ³ pre toț prăvește. Pre pizmașii și pârâșii Domnul va râde de înșii Și-i va mustra de ocară Pentru carea-l supărară. Cu mânie le va zâce A ce stătură cu price Și-i va turbura-n urgie De muncile cu ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

... N-a vrut să mănânce. Toată dimineața N-a vorbit nici două, iar când a-nceput Mă-sa cu ocară, fata s-a făcut Albă și-apoi verde și-a izbit din mână Fusul plin și furca și-a umplut ...

 

Mihai Eminescu - Gemenii

... măcar de-ale lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda, cu care i-ncarci e o ocară, Că tot ce e ca dânșii e vrednic ca să piară." Deodată iar ascultă... se îmflă a lui nări, Aude glasuri multe și ...

 

Mihai Eminescu - Satira III

Mihai Eminescu - Satira III Satira III de Mihai Eminescu Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă, Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă, La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atâta frumusețe, Apele-ncrețesc în tremur străveziile lor fețe, Pulbere de diamante cade fină ca o bură, Scânteind plutea prin aer și pe toate din natură Și prin mândra fermecare sun-o muzică de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte... Ea, șezând cu el alături, mâna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde - "Las' să leg a mea viață de a ta... În brațu-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o... Scris în cartea vieții este și de veacuri și de stele Eu să fiu a ta stăpână, tu stăpân vieții mele." Și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>