Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOGA
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru TOGA.
Alexandru Macedonski - Neron Neron de Alexandru Macedonski Privire-adâncă. Searbăd. Ca cioc de vultur, nasul; Sprâncene arcuite și trase cu compasul; O frunte largă; buze ca veșteji trandafiri; Pe ochi perdea de gene din pleoapele subțiri Ce lasă să străbată cum stau întredeschise O lume de concepții ș-o lume de abise. De lebădă-i e gâtul; de marmură-al său piept, Aci, de pe-o terasă, îl vezi semeț și drept Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare, Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare; Aci, molatec, leneș, apleacă, feminin, Grumazul său de fildeș pe toga sa de in. Neron!... Palatul, noaptea, răsună de orgie Precum răsună, ziua, orașul de urgie... Banchete, flori, Falerno și cântece de-amor Ciocnindu-se, adesea, cu țipete ce mor, Pornesc, peste tot locul, un haos fără nume -- Dar haosu-nsemnează o epocă, ș-o lume. Neron!... E Roma-n flăcări, în lacrimi și-n măcel, Căci Cezarul o știe mai rea și decât el; E vinu-n cupe de-aur și sângele pe scară; Desfrâu de vin-năuntru, desfrâu de sânge-afară... Dar astfel precum este: bizar și criminal, Neron e încercarea de-a fi
Cincinat Pavelescu - Lui O. Goga
Cincinat Pavelescu - Lui O. Goga Lui O. Goga de Cincinat Pavelescu I De ce nu s-a văzut și toga Lui Cincinatus lângă Goga? Fiindcă poetul, deși-n Cluj, Nu e-nvățat să facă sluj... II Cu ironia ta amară, Amice Goga, ne înveți: Că tu ești cântec fără țară, Noi... țară fără cântăreți. III De te-ar vedea clăcașii, barde, Volumul mincinos ți-ar arde, Căci ei n-au straie, n-au mălai, Tu crăpi în frac și bei
Cincinat Pavelescu - Prefață la volumul de epigrame
Cincinat Pavelescu - Prefaţă la volumul de epigrame Prefață la volumul de epigrame de Cincinat Pavelescu iscălit de Ionel, Cincinat și Mircea Pavelescu Între Mircea sprinten și-ntre Ionel, Ce-și ironizează fratele prea chel, Cincinat în toga vârstei ne apari Un Isus ce iartă pe cei doi
George Coșbuc - Un cântec barbar
... sfâșia-vom în dinți; Aprinde-vom templele tale; Vom naște pustiul în cale; Vom face pe-ai voștri părinți S-ascundă trufașul lor chip În togă, plângând de rușine, I-om trece sub furci caudine, I-om pune cu fruntea-n nisip. Si fără de milă, călăi, În fașe strivi-vom ...
Gheorghe Asachi - Limba și portul
Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ...
Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna
... ngân ușor, Ana-doamna vine în mijlocul lor. Ochii săi se lasă peste adunare, Străbătuți de dalbă, nobilă-nfocare. Păru-i spice d-aur din togă scăpând, Sânu-i alb ca crinul îi sărută blând. Generoasa doamnă astfel le vorbește — ,,Știți că totd-auna, cela ce domnește Are mari răspunderi ...
Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora
Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ...
Alecu Russo - Cugetări (Russo)
Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...