Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

ABJURE - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Ab*jure" (&unr_;), v. t. [imp. & p. p. Abjured (&unr_;); p. pr. & vb. n. Abjuring (&unr_;).] [L. abjurare to deny upon oath; ab + jurare to swear, fr. jus, juris, right, law; cf. F. abjurer. See Jury.] 1. To renounce upon oath; to forswear; to disavow; as, to abjure allegiance to a prince. To abjure the realm, is to swear to abandon it forever.
[1913 Webster]

2. To renounce or reject with solemnity; to recant; to abandon forever; to reject; repudiate; as, to abjure errors.Magic I here abjure.” Shak.
[1913 Webster]

Syn. -- See Renounce.
[1913 Webster]

 

Ab*jure", v. i. To renounce on oath. Bp. Burnet.
[1913 Webster]