Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

DISJOIN - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Dis*join" (dĭs*join"), v. t. [imp. & p. p. Disjoined (dĭs*joind"); p. pr. & vb. n. Disjoining.] [OF. desjoindre, F. disjoindre, déjoindre, fr. L. disjungere; dis- + jungere to join. See Join, and cf. Disjoint, Disjunct.] To part; to disunite; to separate; to sunder.
[1913 Webster]

That marriage, therefore, God himself disjoins. Milton.
[1913 Webster]

Never let us lay down our arms against France, till we have utterly disjoined her from the Spanish monarchy. Addison.
[1913 Webster]

Windmill Street consisted of disjoined houses. Pennant.

Syn. -- To disunite; separate; detach; sever; dissever; sunder; disconnect.
[1913 Webster]

 

Dis*join", v. i. To become separated; to part.
[1913 Webster]