Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

DISUSE - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Dis*use" (?; see Dis-), v. t. [imp. & p. p. Disused (?); p. pr. & vb. n. Disusing.] 1. To cease to use; to discontinue the practice of.
[1913 Webster]

2. To disaccustom; -- with to or from; as, disused to toil. “Disuse me from . . . pain.” Donne.
[1913 Webster]

 

Dis*use" (?), n. Cessation of use, practice, or exercise; inusitation; desuetude; as, the limbs lose their strength by disuse.
[1913 Webster]

The disuse of the tongue in the only . . . remedy. Addison.
[1913 Webster]

Church discipline then fell into disuse. Southey.
[1913 Webster]