INTERMIT
- Definiția din dicționar
Traducere: română
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.
In`ter*mit" (?), v. t. [imp. & p. p. Intermitted (?); p. pr. & vb. n. Intermitting.] [L. intermittere; inter between + mittere, missum, to send: cf. OE. entremeten to busy (one's self) with, F. s'entremettre. See Missile.] To cause to cease for a time, or at intervals; to interrupt; to suspend.
[1913 Webster]
Pray to the gods to intermit the plague.
Shak.
[1913 Webster]
In`ter*mit", v. i. To cease for a time or at intervals; to moderate; to be intermittent, as a fever. Pope.
[1913 Webster]
