OBTURATOR - Definiția din dicționar
Traducere: română
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.
Ob"tu*ra`tor (?), n. [NL., fr. L.
[]
2. (Surg.) An apparatus designed to close an unnatural opening, as a fissure of the palate.
[]
3. (Ordnance) Any device for preventing the escape of gas through the breech mechanism of a breech-loading gun; a gas check.
[]
4. (Photog.) A camera shutter.
[]
Ob"tu*ra`tor, a. (Anat.) Serving as an obturator; closing an opening; pertaining to, or in the region of, the obturator foramen; as, the obturator nerve.
[]
[]