Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

RANKLE - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Ran"kle (ră&nsmacr_;"k'l), v. i. [imp. & p. p. Rankled (-k'ld); p. pr. & vb. n. Rankling (-klĭng).] [From Rank, a.] 1. To become, or be, rank; to grow rank or strong; to be inflamed; to fester; -- used literally and figuratively.
[1913 Webster]

A malady that burns and rankles inward. Rowe.
[1913 Webster]

This would have left a rankling wound in the hearts of the people. Burke.
[1913 Webster]

2. To produce a festering or inflamed effect; to cause a sore; -- used literally and figuratively; as, a splinter rankles in the flesh; the words rankled in his bosom.
[1913 Webster]

 

Ran"kle (ră&nsmacr_;"k'l), v. t. To cause to fester; to make sore; to inflame. [R.] Beau. & Fl.
[1913 Webster]