|
|
||
|
Cuvântul ÎNALTA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ÎNALT Vezi și:ÎNĂLTUȚ, CHEIE, CUCĂ, CUMPĂNĂ, FIERE, FULGURAȚIE, HI-FI, MICROELECTRONIC, POALĂ, PONTIF, RIDICA ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎNALTA: ÎNALTĂ, ÎNĂLȚĂ, ÎNĂLȚA, ÎNALȚĂ.
ÎNALTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNÁLT, -Ă, înalți, -te, adj. 1. Care se ridică mult în sus; foarte ridicat. * Frunte înaltă = frunte mare, lată. ** (Substantivat, n.) Înălțime. ** (Despre ființe) De statură mare. ** Care se găsește la înălțime (mare). 2. (Despre sunete) Ascuțit^2, subțire, acut. 3. (Despre tensiunea curentului electric, despre presiuni) Care are valoare sau măsură mare. ** (Despre frecvență) Cu un număr mare de perioade pe unitatea de timp. 4. Fig. Care este situat pe o treaptă ridicată în scara valorilor sau a importanței; superior; deosebit, important; distins, măreț. * Înaltă fidelitate = calitate a unor aparate sau sisteme electroacustice de a reda cât mai fidel semnalele sonore (înregistrate); hi.-fi. [Var.: nalt, -ă adj.] - Lat. in altum.Sursa : DEX '98 Înalt ≠ jos, mic, scundSursa : antonime ÎNÁLT adj., s. 1. adj. ridicat. (Un loc \~.) 2. s. înălțime. (În \~ cerului.) 3. adj. lung, mare. (Un om \~.) 4. adj. acut. 5. adj. ales. 6. adj. v. im-portant. 7. adj. v. ridicat.Sursa : sinonime înált adj. m., pl. înálți; f. sg. înáltă, pl. înálteSursa : ortografic ÎNÁLT^2 \~uri n. v. ÎNĂLȚIME. * \~ul cerului bolta cerească; firmament. /<lat. in altumSursa : NODEX ÎNÁL//T^1 \~tă (\~ți, \~te) (în opoziție cu scund și jos) 1) Care se întinde mult în sus. Casă \~tă. * Frunte \~tă frunte lată, mare. 2) Care se află la mare înălțime. Loc \~. 3) Care este mare de statură; lung. Un om \~. 4) Care este ridicat (ca valoare, intensitate, mărime etc.). Curent electric de \~tă tensiune. Recoltă \~tă. 5) (despre sunete, voci) Care are un ton subțire. Notă \~tă. /<lat. in altumSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNALTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 559 pentru ÎNALTA. Ion Luca Caragiale - Politică înaltă Ion Luca Caragiale - Politică înaltă Politică înaltă de Ion Luca Caragiale 1899 Am un isnaf de la țară bun prietin, care crede orbește în ce-i spun eu, mai cu seamă atunci când îi convine să crează. Mai ales în politică mă consultă ca pe un oracol. A venit alaltăieri la mine; mi-a spus că a intrat într-o daraveră de păcură și m-a rugat să-i spun tot ce știu despre americanul ăla, care vrea să ne cumpere țara. Eu, care, în privința acestei afaceri, nu știu nimic decât că odată ne-a trecut Rockfeller pe la nas și n-am știut să-l prindem, n-am vrut să-l las pe provincial să plece deziluzionat de mine, să mă socotească lipsit de orice cunoștință a culiselor politice - și, tot sunt gazetar, zic: de ce nu i-aș clădi amicului meu câteva caturi de baliverne, cu cari și el la rându-i să facă furori la cafeneaua centrală din orășelul lui ? - Ascultă-mă, neică - zic eu - îți spun ce știu, ce am putut afla până aseară; însă te rog să rămână-ntre noi; nu ... Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt ... Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat ... Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam ... Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat ... Zile amare, dar ce, numai mie s-au tâmplat? Aceasta mulți au pățit-o, mai toți ce s-au însurat Când au fost de neam înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m ... serv sau bărbat.) Spune-mi la drum ce să iau, să m-apuc de încărcat? Cucoana Tot ce trebuie să aibă o damă de neam înalt; Oh! dar cât sunt de mâhnită, și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a ... Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam ... Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat ... Zile amare, dar ce, numai mie s-au tâmplat? Aceasta mulți au pățit-o, mai toți ce s-au însurat Când au fost de neam înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m ... serv sau bărbat.) Spune-mi la drum ce să iau, să m-apuc de încărcat? Cucoana Tot ce trebuie să aibă o damă de neam înalt; Oh! dar cât sunt de mâhnită, și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a ... Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 ... Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 â†�â†� Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Alexandru ... Ion Luca Caragiale - Emulațiune Ion Luca Caragiale - Emulaţiune Emulațiune de Ion Luca Caragiale Două zile întregi, 10 și 11 mai, vechea noastră cunoștință, d. Marius Chicoș Rostogan, pedagogul absolut, a urmărit cu cel mai viu interes, pas cu pas, pe elevii liceului „Traian" de la Severin, cari au fost aceea ce se numește le clou (cuiul) cu ocazia festivităților naționale în anul acesta. Prin multe emoțiuni a trecut ziua eminentul pedagog, și ceea ce vedea ziua nu-l lăsa să doarmă noaptea. Acel cui al sărbătorilor regale i-a rămas la inimă. După două zile de emoțiuni adânci și de gânduri înalte, după două nopți de insomnie, d. M. Ch. Rostogan intră vineri, 12 mai, dimineața, în clasă foarte posomorât. Se vede bine, după fizionomia și după mișcările eminentului profesor, că sufletul i-e încărcat. De ce, oare? Vom vedea îndată ce-l vom asculta. Cititorul știe, fără să mai alterăm modul normal de a scrie româneasca, micile particularități de pronunțare ale eroului nostru național-cultural. Profesorul intră, cum am zis, posomorât; se uită lung la școlari, clatină din cap considerându-i, apoi începe solemn. Să-l ascultăm cu atenția cuvenită. Profesorul: No!... care ... Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ... Ion Luca Caragiale - Intelectualii... Ion Luca Caragiale - Intelectualii... Intelectualii... de Ion Luca Caragiale Intelectualii! Iată un soi prețios de cetățeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! avem destui. Odinioară, intelectualii, mult mai puțini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei prețioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capșa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de București. Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului și capuținiștilor. Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus  ea plâns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E ... Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran ... de rând, nedat la slovă: -Mă, nație, ai înțeles tu ceva din câte spuse Domnul ăsta ? - De 'nțeles, răspunse Ion, e greu, că e prea înalt cum a spus el; eu n'am învățătură să pricep lucruri subțiri; dar, pe cât am putut apuca din vorbele lui, că Å ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... le cată, și celor ce le au. Cine n-a râde oare de-un om ce asudând Se cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât oricât voiește a se ținea pe ea, Nu poate sta-n ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNALTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 382 pentru ÎNALTA. ... ÎNĂLTÚȚ , - Ă , înăltuți , - e , adj . Diminutiv al lui înalt ; înălticel , înăltișor . [ Var . : ( pop . ) năltúț , - ă adj . ] - Înalt ... o puternică eroziune în adâncime . Cheile Turzii . 6. ( În sintagma ) Cheie de boltă ( sau de arc ) = bolțar , de obicei decorat , situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc , având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare ; fig . element ... ... CÚCĂ^3 , cuci , s . f . ( Reg . ) Deal înalt și izolat ; vârf de deal . - Et . nec . CÚCĂ^2 , cuci , s . f . ( Rar ) Femela cucului ( 1 ) . - Cuc + suf . - ă . CÚCĂ^1 , cuci , s . f . Căciulă ... ... CÚMPĂNĂ , cumpene , s . f . 1. Dispozitiv format dintr - o bârnă mobilă de lemn așezată pe un stâlp înalt , având legată la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format ... mai mică aplecare a talerelor . 3. Simbol al justiției , reprezentat printr - o balanță . 4. ( În sintagmele ) Cumpăna apelor sau cumpănă de ape = punct înalt de teren de unde apele își trag izvorul și de unde se separă , pornind la vale pe unul dintre cele două versante . Cumpăna nopții = miezul ... ... de frunză ( Marchantia polymorpha ) ; fiere - de - urs = numele a doi arbuști tropicali și mediteraneeni din care se extrage saburul ; a ) arbust înalt de 3 - 4 m , cu frunze mari și flori violacee dispuse într - un spic ( Alo� ferox ) ; b ) arbust înalt FULGURÁȚIE , fulgurații , s . f . 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet , produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei . 2. ( Med . ; în sintagma ) Fulgurație electrică = metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență . [ Var . : fulgurațiúne s . HI - FI - FI s . f . invar . , adj . invar . 1. S . f . invar . Înaltă fidelitate . 2. Adj . invar . De înaltă fidelitate . [ Pr . : haifi , hifi ] - Cuv . ... MICROELECTRÓNIC , - Ă , microelectronici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . Ramură a electronicii care studiază producerea și utilizarea circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare . II. Adj . 1. Referitor la microelectronică ( I ) . 2. ( Despre dispozitive electronice ) Cu grad înalt POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ; partea de la talie în jos , mai larga , a unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare . 3. ( La pl . ) Zonă mai larga de la baza unei forme de relief înalte ( munte , deal , pisc etc . ) . III. Compuse : ( Bot . ) poala - rândunicii sau poala - Maicii - Domnului = ... ... pontifi , s . m . ( În Roma antică ) Preot din colegiul sacerdotal suprem , însărcinat cu supravegherea cultului religios și a celorlalți preoți ; p . ext . grad înalt în ierarhia sacerdotală la diferite popoare ; ( astăzi ) înalt ... ext . despre pui de animale ) A ( se ) face mare , a crește . 2. Refl . și tranz . A ( se ) face mai înalt , a ( se ) înălța . 3. Tranz . Fig . A duce , a promova la o treaptă superioară , a face să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||