|
|
||
Vezi și:BERBECAT,
FRONTAL,
FRUNTAȘ,
MIRUI,
ÎNCRUNTĂTURĂ,
ÎNCRUNTA,
ÎNCRUNTAT,
ȚINTĂ,
ȚINTAT,
BIBILICĂ
... Mai multe din DEX...
FRUNTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FRÚNTE, frunți, s.f. 1. (La oameni) Partea superioară a feței, formată din osul frontal, cuprinsă între sprâncene și păr și mărginită lateral de tâmple; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; față, chip. 3. Fig. (Adesea articulat) Tot ce e mai bun, mai ales, mai de seamă, ceea ce e de calitate superioară; persoană care se distinge, care se relevă primul (dintre alții). * Loc. adv. În frunte sau (loc. prep.) în fruntea cuiva (sau a ceva) = în față, înainte (față de cineva sau de ceva); fig. în locul întâi, de cinste, de conducere. ** Lichid obținut la începutul unei distilări fracționate. - Lat. frons, -ntis.Sursa : DEX '98 FRÚNTE s. v. cap, elită.Sursa : sinonime FRÚNTE s. 1. cap. 2. cap. (În \~ bucatelor.)Sursa : sinonime frúnte s. f., g.-d. art. frúnții; pl. frúnțiSursa : ortografic FRÚN//TE \~ți f. 1) Partea din față a capului situată deasupra ochilor. 2) fig. mai ales art. Partea mai de valoare, mai de calitate; cremă. * De \~ de vază; important. [G.-D. frunții] /<lat. frons, \~ntisSursa : NODEX frúnte (-ți), s.f. - 1. Partea superioară a feței. - 2. Partea superioară, cap. - 3. Parte anterioară. - 4. Parte eminentă, cremă, elită. - Mr. frămte, frînte, megl. frînte, frunti, istr. frunte. Lat. frons, frontem (Pușcariu 658; Candrea-Dens., 657; REW 3533; DAR), cf. it., port. fronte, prov., cat. front, sp. frente; cf. și dubletul front. Der. fruntar, s.n. (scîndură care acoperă roata morii de grîu; legătură pentru frunte; curea peste fruntea calului; Trans., iconostas), cu suf. -ar (după Candrea-Dens., 658, direct din lat. *front?rium; după Pascu, Beiträge, 16, REW 3534 și DAR, din lat. front?le); fruntarie, s.f. (înv., frontieră), cuvînt artificial, copiat după fr. frontière; fruntaș, s.m. (persoană importantă; caporal); fruntășie, s.f. (faptul de a fi fruntaș); fruntășime, s.f. (adunare de fruntași); frunțiș, adv. (direct; public); fruntos, adj. (cu fruntea mare); înfrunta, vb. (a arunca în față; a dojeni; a face un afront, a sfida), menționat din sec. XVII, der. cu pref. în- (după Candrea-Dens., 661, și DAR, direct din lat. *infront?re, ipoteză puțin probabilă); înfrunt, s.n. (înv., afront), creație artificială de Negruzzi, pe baza fr. *affront; înfruntăciune, s.f. (înv., dojenire); înfruntător, adj. (violent, aspru); înfrunți, vb. (a începe, a tăia prima bucată); înfrunțeală, s.f. (acțiunea de a tăia prima bucată); sfruntat, adj. (obraznic, îndrăzneț, insolent), pe baza fr. effronté. - Din rom. provine rut. frunta "stăpîn" (Candrea, Elemente, 402). Cf. front, fruncea.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FRUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 987 pentru FRUNTE. Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte ... Ioan Slavici - Doi feţi cu stea în frunte Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici 1872 A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A ... Lăptița, cea mai tânără soră, dacă i-aș fi soție, i-aș face doi feți-frumoși, gemeni cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe lângă fete, voinicii, chiar și cei împărătești, văd cu ochii și ascultă cu urechile. Ascultând, ei auziră ... întocmai precum a fost zis Lăptița: doi feți-frumoși, feciori de împărat, unul ca altul, cu păr de aur și cu luceferi în frunte. Dar era ca lumea să nu-i vadă. Vitrega, rea precum era în gândul ei, în pripă puse doi căței în locul copiilor, feți-frumoși ... Mihai Eminescu - Legenda cântărețului ... a ochilor ei mari. Cu mâinile ei dulci ea-i netezea părul, cu gura-i încrețită de amor ea-i săruta fruntea. ― Ce frumoasă frunte ai tu, coroana lumii s-ar mândri să șadă pe ea. ― Ai dori-o tu? zise el și ochii lui se deschideau mari, ca ... ... Miramare Unde-ai cântat în duo cu întristata mare Suspinul unui val, Vii astăzi să-ți duci harpa prin orișice tavernă, Îți pleci frumoasa-ți frunte pe orișicare pernă, La orișicare bal?... Din lampa fumegândă scăpând o lungă rază Pe bucle catalane ușor se-mprăștiază...; Din harpa încântată zburând accente vii ... din Miramare Unde-ai cântat în duo cu întristata mare Suspinul unui val, Vii astăzi să-ți duci harpa prin orișice tavernă, Îți pleci frumoasa frunte pe orișicare pernă La orișicare bal? O... da, căci sunt pe lume mizerii omenești Ascunse, fără milă, în piepturi femeiești. Sunt suflete pe care mizeria ... că-n lume sunt suflete menite În veci de blânda rază a nu fi încălzite, Când văd că sunt ființe ce port pe frunte scris Eternă suferință și-n trai, și-n somn, și-n vis, Mă-ntreb de nu-i mai bine a-și duce fiecare ... Miramare Unde-ai cântat în duo cu întristata mare Suspinul unui val, Vii astăzi să-ți duci harpa prin orișice tavernă, Îți pleci frumoasa-ți frunte pe orișicare pernă, La orișicare bal? Iar ea, abia-i răspunde, cu vocea ei cea stinsă: - Dormi, mamă, dormi în pace, ai candela aprinsă! 1880 ... Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna... ... pe sânu-mi când dulce ea se lasă În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste ochii mei, Apoi fața-i uimită de pieptu-mi ea apasă Și lacrimi de iubire i-nundă ochii săi, Iar eu pe ... Alexandru Macedonski - Formele ... ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe și mărunte, care-o fac ca să roșească, Veștejindu-i de pe frunte lămâița feciorească! Singur când te vezi în fine, searbăd, rece, obosit, ,,Te iubesc" îi spui alene, pe trei sferturi adormit, Și la rândul ei mireasa ... Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie ... Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte ... muiate-n plângeri. Credeți oare că un cântec când din suflet se revarsă Se așteaptă să răsune printre suflete de morți? Credeți oare că o frunte când de foc ceresc e arsă Și străbate c-o scânteie l-ale raiurilor porți, Vrea să știe de-omenire, când pe-a cerului ... Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist ... nihilist de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Popi cu pletele cărunte din Bizanța sau din Roma, Tu ce porți pe a ta frunte mitra scump´atâtor țări, Voi portarii sfinți ai groapei prea sfințitei Învieri, Ce cu fumul de tămâie și cu ruga și aroma Cătră cerurile´nalte ... Dimitrie Bolintineanu - Luarea Hotinului ... — ,,Sunt puțini la număr, însă toți sunt bravi." Pașa se mânie, c-un hanger lovește Domnul peste față - fruntea lui roșește. II Pe dorminda frunte vechiului Hotin Luna plină varsă valuri d-aur lin. Dar sub cortu-i mândru serascherul cheamă Capii ordii sale și le cere seamă. Pe lucioase ... văile mugesc. Petricei deschide porțile pe dată. Leșii intră,-atacă, lupta-i verșunată. Zorile revarsă peste luptători, Peste morți, pe sânge, luminoase flori. Petricei, în frunte George Topîrceanu - Balada munților ... de tărhaturi grele Cu desagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Gata!... Baciul stă pe gânduri, Peste frunte mâna-și duce. Se ridică-n două rânduri Și domol își face cruce. Apoi cată lung spre creste Și spre țarcurile goale... Și convoiul, fără ... iubește... Iar în urma lor, pe sară, Astăzi ca și alte dăți, Lungă liniște coboară Peste mari singurătăți. Toamna cu-a ei albă frunte Și cu galbenii-i conduri A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri. La răspântii crește stogul De foi moarte de curând ... Mihai Eminescu - Înger și demon Mihai Eminescu - Înger şi demon Înger și demon de Mihai Eminescu Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braț alb; Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ... Mihai Eminescu - Junii corupți ... suflete-amăgite, Și ca să vă ard fierea, o, spirite-amețite, Blestemul îl invoc; Blestemul mizantropic, cu vînăta lui gheară, Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară Cu fierul ars în foc. Deși știu c-a mea liră d-a surda o să ... junimii de viața-i dezbrăcată Un stîrv spre-a-l sfîșia; Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmețită, Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încrețită Un trăsnet ar purta. Dar cel puțin nu spuneți că aveți simțiminte, Că-n veci nu se îmbracă în veștede veștminte ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru FRUNTE. BERBECÁT , - Ă , berbecați , - te , adj . ( Rar ; despre capul unui animal ) Cu fruntea bombată ca a berbecului ( I 1 ) ; ( despre botul sau fruntea unui animal ) cu profil convex . - Berbec + suf . - FRONTÁL , - Ă , frontali , e , adj . , s . n . 1. Adj . Care ține de regiunea frunții . 2. Adj . Din față , așezat în față . 3. Adj . Referitor la front ( 6 ) . 4. S . n . Os al craniului care formează fruntea și o parte din ... FRUNTÁȘ , - Ă , fruntași , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este în frunte într - un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu . 2. S . m . și f . Denumire a gradului militar dintre ostaș și ... ... câștiga ; a strânge , a agonisi . MIRUÍ^1 , miruiesc , vb . IV . Tranz . 1. A unge pe credincioși cu mir ^2 ( pe frunte ) . 2. A consfinți în funcție un domnitor , un cleric etc . , ungându - i fruntea cu mir ^2 . 3. Fig . ( Fam . ) A lovi ... ... ÎNCRUNTĂTÚRĂ , încruntături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) încrunta ; înfățișare încruntată ( 1 ) ; cută pe frunte ... ÎNCRUNTÁ , încrúnt , vb . I . 1. Refl . și tranz . A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte ( în semn de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ) ; a privi aspru . 2. Refl . ( Înv . ) A se umple de sânge ; a ... ... ÎNCRUNTÁT , - Ă , încruntați , - te , adj . 1. Care are pe frunte sau între sprâncene cute de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ; p . ext . care are înfățișarea sau privirea aspră , posomorâtă ; crunt , cruntat . 2. ( Înv . ) Însângerat ... ȚÍNTĂ , ținte , s . f . I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite , folosit de cizmari , curelari , tapițeri etc . 2. ( Despre porumb ; în loc . adj . ) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat ; aproape copt . 3. Fig . Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor ; stea , steluță . II. 1. Semnul sau locul în care se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p . ext . ochire , țintire . 2. Locul către care tinde să ajungă cineva . 3. Scop final , țel , ... ȚINTÁT , - Ă , țintați , - te , adj . 1. Împodobit cu ținte ( I 1 ) ; țintuit , țintelat . 2. Fig . ( Reg . ; despre animale ) Care are o pată albă în frunte ... BIBILÍCĂ , bibilici , s . f . 1. Pasăre domestică de mărimea unei găini , cu pene negre - cenușii împestrițate cu alb și cu o proeminență cornoasă pe frunte Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||