|
|
||
|
Cuvântul ÎNCOLȚEASCĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ÎNCOLȚI Vezi și:ÎNCOLȚIRE, ÎNCOLȚIT, REÎNCOLȚI, ÎNCOLȚI, ÎNMUIETOR, COLȚ, GERMINA, LĂSTĂRI, MALȚ, RĂSĂRI, RĂSĂRIT ... Mai multe din DEX...ÎNCOLȚEASCĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNCOLȚÍ, încolțesc, vb. IV. I. Intranz. (Despre plante; la pers. 3) A da colț, a răsări din pământ; a germina. ** Fig. (Despre idei, sentimente) A începe să se dezvolte; a apărea, a se ivi, a se naște. II. Tranz. A înfige colții spre a mușca. ** A înconjura din toate părțile, fără a mai da posibilitate de retragere. ** Fig. (Despre oameni) A prinde pe cineva la strâmtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a copleși. - În + colț.Sursa : DEX '98 ÎNCOLȚÍ vb. v. apărea, arăta, ivi, mușca.Sursa : sinonime ÎNCOLȚÍ vb. v. germina.Sursa : sinonime încolțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolțésc, imperf. 3 sg. încolțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. încolțeáscăSursa : ortografic A ÎNCOLȚ//Í^2 pers. 3 \~éște intranz. 1) (despre semințe, tuberculi, bulbi etc.) A da colț; a germina. Plantele au \~it. 2) fig. (despre atitudini, sentimente, idei etc.) A începe să se contureze; a prinde consistență; a înmuguri; a se deștepta; a se înfiripa. \~ un grăunte de speranță. /în + colțSursa : NODEX A ÎNCOLȚ//Í^1 \~ésc tranz. 1) (despre unele animale) A apuca cu colții. 2) (despre ființe) A înconjura amenințător din toate părțile. 3) fig. (despre persoane) A ataca cu vehemență și răutate. /în + colțSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCOLȚEASCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru ÎNCOLȚEASCĂ. Alexei Mateevici - Spre lumină! ... datoria lor și având-o întotdeauna în vedere, vor porni cei dintâi înaintea poporului, ducându-l spre lumină. Spre lumină dar! Semințele aruncate acum vor încolți și vor da roada lor de știință obștească la vremea lor. Iar cei ce vor lumina vor rămânea înconjurați de lumina neuitării în mintea poporului ... Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ... Dimitrie Anghel - Divanul Divanul de Dimitrie Anghel Publicată în Ilustrațiunea română , II, 9, sept. 1912, p. 156—157. Le sofa sur lequel Hassan Ă©tait couchĂ© Etait dans son espèce une admirable chose. A. de Musset Porniseră de-acasă, veseli, amîndoi la braț și zîmbitori ca o pereche luată de curînd. Exagerată în toate, felul ei de-a merge și expansiunea ce-o arăta față de tovarășul ei, făcea lumea să se întoarcă și să-i privească, fericindu-l pe el. O lume grăbită furnica pretutindeni. Uvrierii cu mînele negre de muncă, ființi muncite de chinuri, fețe triste și fețe rîvnitoare ; elegante de suburbii, alături de luxul strigător, pene de struț și fulg de simplă volatilă, flori de tafta și somptuoase roze murind pe corsajul alb al frumoaselor decoltate. Pierdută în mulțimea aceasta, fericita pereche mergea oprindu-se ici-colo la vitrine, unde tot ce-a născocit imaginația omenească pentru a aprinde ochii femeilor, dantele și muselinuri ca spuma, mătăsuri cu schimbătoare ape fugare, pălării variindu-și la infinit formele și cîte alte încîntătoare și fragile nimicuri, se revărsau aducînd și răspîndind sclipiri, chemînd în graiul lor colorat la voluptate, ... Emil Gârleanu - Căprioara Căprioara de Emil Gârleanu Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri ... Gelu Vlaşin - 23:30 â†�â†� 23:20 23:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:40 →→ nubira nu ești dragostea mea portret neânțeles față de masă brodată cu cearcăne mov în lumina cu miros de tămâie peste care atârnă umbra cocoșatelor existențe tu nu ești dragostea piciorul tău metalic sărută fesele reci melc codobelc nu mă mai întâmpini din stâlpul de la intrare borcanului albastru nu-i mai ajung amintirile tu nu ești dacă plantele astea-mi încolțesc în minte precum bufnițele noaptea tu nu și stau așa (numărând punctele cardinale din care Gelu Vlaşin - Ideea Ideea de Gelu Vlașin în mintea mea încolțesc ideile precum sămburii de chaparo pe câmpiile andaluziei de prea multă așteptare iată ideea secerând neputința rostirii cu mâna Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ... Ion Luca Caragiale - Ploaie de primăvară Ion Luca Caragiale - Ploaie de primăvară Ploaie de primăvară de Ion Luca Caragiale Informații despre această ediție Publicată în Moftul român seria I și retipărită în seria II, nr. 2 de la 26 August 1902. I. Pastel optimist Când plouă lin în primăvară, Toți zic: „Să dea Domnul să dea!â€� Și de te culci pe prispă-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul curat În urmă-i lasă; drăgăstoasă Natura-i toată un pupat. Se pupă corbi, de bucurie Că au scăpat de iarnă grea, Se pup' brabeți cu gălăgie, Și iată și o rândunea... Și-o barză calcă cu măsură Cu pasul grav, explorator, Se plimbă chiar prin bătătură Cu aerul nepăsător. Când plouă toate germinează, Pământul liber de zăpezi, Spălat de ploi se decorează Cu mii de mii de muguri verzi. În țarini grâul încolțește, În dealuri via o desgrop; De ploaie tot se-nveselește Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori. II. Pastel pesimist Tot plouă! A! ce primăvară! Cum ... Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale) Primăvara de Ion Luca Caragiale Pastel optimist Când plouă lin în primăvară, Toți zic: “Să dea Domnul, să dea!â€� Și de te culci pe prisp-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul curat În urmă-i lasă; drăgăstoasă Natura toată-i un pupat. Se pupă corbi, de bucurie Că au scăpat de iarna grea; Se pup' brabeți cu gălăgie, Și iată și o rândunea... Și-o barză... calcă cu măsură Cu pasul grav, explorator, Se plimbă chiar prin bătătură Cu aerul nepăsător. Când plouă toate germinează; Pământul liber de zăpezi, Spălat de ploi, se decorează Cu mii de mii de muguri ve'zi... În țarini grâul încolțește, În dealuri via o dezgrop; De ploaie tot se-nveselește, Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori. Pastel pesimist Tot plouă! A! ce primăvară! Cum curge fără să mai stea! Se-ntinde ceața grea p-afară, Pe cerul sumbru nici o stea. E frig... și apa mocirloasă Infectă aerul curat, La ... Nicolae Văcărescu - Durda Durda de Nicolae Văcărescu Primăvara se ivește, Să vezi, muguru frunzește Și iarba cum încolțește, Codrul cată, se-ndesește, Inima-mi zburdă și crește! Cucul a-nceput să cânte Nu pe crăci uscate, frânte; Micșuneaua cam plăpândă Altor flori miros comindă Daleo, Doamne, ce orândă! Roibul meu, iarna mai toată N-a văzut vifor, nici zloată, Că-l țineam tot pe cătare, Pe bere și pe mâncare, Vai de draga lui spinare! Roibule, mi te gătește, Șalele-ți înțepenește. Să mă duci peste pripoare. Văi și coaste la strâmtoare, Pre potecă făr' de soare. Daleo, daleo, dragă durdă, Fă-te-ncoacea, nu fii surdă! Vin' să te-ngrijesc mai bine, C-a-mpuiat greierii-n tine, Daleo, durdă, vai de mine. Oleoleo! vremea-nvitează P-ăl cu inima vitează, Să nu stea să se clocească, Ci-n sânge să bălăcească, Pomina să-și Vasile Alecsandri - Zilele Babii Vasile Alecsandri - Zilele Babii Zilele Babii de Vasile Alecsandri Baladă I Cât au fost iarna de lungă Au ținut soarele strâns Sub al ei cojoc încins, Crivățul să nu-l ajungă, Nici să fie-n față nins. Iară sora ei mezină, Dochia, l-au îndrăgit Și la rându-i a vrăjit Să atragă-a lui lumină Lângă sânul ei zbârcit. Și sub cortul ei de gheață Unde tremură mereu Ține-acum odorul său, Dulcele izvor de viață, Zâmbetul lui Dumnezeu. Îl sărută, îl desmeardă Ziua, noaptea, nencetat, Ca pe-un mire descântat, Și se teme să nu-l peardă De la ochiu-i degerat. Bietul soare-n fărmecare Perde lustru-i aurit Sub răsuflul ei cumplit. El pe lume nu mai are Nici apus, nici răsărit. Iar în lipsa lui, pământul Zace-n triste amorțiri, Bântuit de vijăliri, Căci ferească Domnul sfântul De-ale Babelor iubiri! La răsuflul lor deodată Tot ce-i verde, înflorit, Cade, moare vestezit. Turba lor e nempăcată, Dorul lor neîmblânzit. Ele știu să-ncurce firul Feți-frumoșilor, pe plac. Știu să schimbe pentru leac Chiar în brustur trandafirul Și stiglețu-n liliac... II Iată, mări, însă iată Că-ntr-o ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNCOLȚEASCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ÎNCOLȚEASCĂ. Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și a sfințit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4 Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6 Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viață, și omul ... 2 Samuel Capitol 23 2 Samuel 22 2 Samuel Capitol 23 1 Iată cele din urmă cuvinte ale lui David. Cuvîntul lui David, fiul lui Isai, cuvîntul omului care a fost înălțat sus de tot, cuvîntul unsului Dumnezeului lui Iacov, cuvîntul cîntărețului plăcut al lui Israel. 2 Duhul Domnului vorbește prin mine, și cuvîntul Lui este pe limba mea. 3 Dumnezeul lui Israel a vorbit. Stînca lui Israel mi -a zis: ,,Cel ce împărățește între oameni cu dreptate, celce împărățește în frică de Dumnezeu, 4 este ca lumina dimineții, cînd răsare soarele în dimineața fără nori; ca razele soarelui după ploaie, cari fac să încolțească din pămînt verdeața. 5 Măcar că nu este așa casa mea înaintea lui Dumnezeu, totuș El a făcut cu mine un legămînt vecinic, bine întărit în toate privințele și tare. Nu va face El oare să răsară din el tot ce este spre mîntuirea și bucuria mea? 6 Dar cei răi sînt toți ca niște spini pe cari -i arunci, și nu -i iei cu mîna; 7 cine se atinge de ei, se înarmează cu un fer sau cu mînerul unei sulițe, și -i arde în ... Iov Capitol 5 Iov 4 Iov Capitol 5 1 Strigă acum! Cine îți va răspunde? Căruia dintre sfinți îi vei vorbi? 2 Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui. 3 Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuința. 4 Fiii lui n`au noroc, sînt călcați în picioare la poartă, și nimeni nu i scapă! 5 Secerișul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar și din spini, și averile lui sînt înghițite de oameni însetați. 6 Nenorocirea nu răsare din țărînă, și suferința nu încolțește din pămînt. 7 Omul se naște ca să sufere, după cum scînteia se naște ca să zboare. 8 Eu aș alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aș spune necazul meu. 9 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 10 El varsă ploaia pe pămînt, și trimete apă pe cîmpii. 11 El înalță pe cei smeriți, și izbăvește pe cei necăjiți. 12 El nimicește planurile oamenilor vicleni, și mînile lor nu pot să le împlinească. 13 El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor, și planurile oamenilor înșelători sînt răsturnate: 14 dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ... Iov Capitol 38 Iov 37 Iov Capitol 38 1 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 2 ,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere? 3 Încinge-ți mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 4 Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere. 5 Cine i -a hotărît măsurile, știi? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? 6 Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului, 7 atunci cînd stelele dimineții izbucneau în cîntări de bucurie, și cînd toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? 8 Cine a închis marea cu porți, cînd s`a aruncat din pîntecele mamei ei? 9 Cînd i-am făcut haina din nori, și scutece din întunerec; 10 cînd i-am pus hotar, și cînd i-am pus zăvoare și porți; 11 cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ți se oprească mîndria valurilor tale?` 12 De cînd ești, ai poruncit tu dimineței? Ai arătat zorilor ... Psalmii Capitol 90 Psalmii 89 Psalmii Capitol 90 1 (O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam. 2 Înainte ca să se fi născut munții, și înainte ca să se fi făcut pămîntul și lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu ești Dumnezeu! 3 Tu întorci pe oameni în țărînă, și zici: ,,Întoarceți-vă fiii oamenilor!`` 4 Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, și ca o strajă din noapte. 5 Îi mături, ca un vis: dimineața, sînt ca iarba, care încolțește iarăș: 6 înflorește dimineața, și crește, iar seara este tăiată și se usucă. 7 Noi sîntem mistuiți de mînia Ta, și îngroziți de urgia Ta. 8 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, și scoți la lumina Feței Tale păcatele noastre cele ascunse. 9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet. 10 Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mîndrește omul în timpul lor nu este decît trudă și durere, ... ... vezi pe un om gol, acopere -l, și nu întoarce spatele semenului tău. 8 Atunci lumina ta va răsări ca zorile, și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte, și slava Domnului te va însoți. 9 Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și ... Isaia Capitol 61 Isaia 60 Isaia Capitol 61 1 ,,Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M`a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M`a trimes să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, și prinșilor de război izbăvirea; 2 să vestesc un an de îndurare al Domnului, și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mîngîi pe toți cei întristați; 3 să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenușă, un untdelemn de bucurie în locul plînsului, o haină de laudă în locul unui duh mîhnit, ca să fie numiți ,terebinți ai neprihănirii,` ,un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui.`` 4 ,,Ei vor zidi iarăș vechile dărămături, vor ridica iarăș năruirile din vechime, vor înoi cetăți pustiite, rămase pustii din neam în neam. 5 Străinii vor sta și vă vor paște turmele, și fiii străinului vor fi plugarii și vierii voștri. 6 Dar voi vă veți numi preoți ai Domnului, și veți fi numiți slujitori ai Dumnezeului nostru, veți mînca bogățiile neamurilor, și vă veți făli cu fala lor. 7 În locul ocării voastre, ... ... care -l avem, ce ar putea face el pentru noi?`` 4 Ei rostesc vorbe deșerte, jurăminte mincinoase, cînd încheie un legămînt: de aceea, pedeapsa va încolți ca o buruiană otrăvitoare din brazdele cîmpiei! 5 Locuitorii Samariei, se vor uimi de vițeii din Bet-Aven; poporul va jăli pe idol, și preoții ... Marcu Capitol 4 Marcu 3 Marcu Capitol 4 1 Isus a început iarăș să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S`a suit și a șezut într`o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2 Apoi a început să -i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le -o dădea, le spunea: 3 Ascultați! Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n`avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n`a dat de un pămînt adînc; 6 dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcină, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, și n`a dat roadă. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat ... 2 Corinteni Capitol 4 2 Corinteni 3 2 Corinteni Capitol 4 1 Deaceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat -o, noi nu cădem de oboseală. 2 Ca unii, cari am lepădat meșteșugirile rușinoase și ascunse, nu umblăm cu vicleșug și nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu. 3 Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sînt pe calea pierzării, 4 a căror minte necredincioasă a orbit -o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. 5 Căci noi nu ne propovăduim pe noi înșine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi sîntem robii voștri, pentru Isus. 6 Căci Dumnezeu, care a zis: ,,Să lumineze lumina din întunerec``, ne -a luminat inimile, pentruca să facem să strălucească lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos. 7 Comoara aceasta o purtăm în niște vase de lut, pentruca această putere nemai pomenită să fie dela Dumnezeu și nu dela noi. 8 Sîntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCOLȚEASCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ÎNCOLȚEASCĂ. ... ÎNCOLȚÍRE s . f . Acțiunea de a încolți și rezultatul ei ; germinare ; încolțit ^1 . - V. încolți ... 2 , - Ă , încolțiți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Răsărit ^2 , germinat . 2. Mușcat , prins cu colții . ÎNCOLȚÍT^1 s . n . Faptul de a încolți ; încolțire . - V. încolți ... REÎNCOLȚÍ , pers . 3 reîncolțéște , vb . IV. Intranz . A încolți , a germina din nou , a da din nou colț . - Re ^1 - + încolți ÎNCOLȚÍ , încolțesc , vb . IV . I. Intranz . ( Despre plante ; la pers . 3 ) A da colț , a răsări din pământ ; a germina . II. Tranz . A înfige colții spre a ÎNMUIETÓR , înmuietoare , s . n . Vas în care se înmoaie cerealele înainte de a fi puse la încolțit . - Înmuia + suf . - COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe GERMINÁ , pers . 3 germinează , vb . I. Intranz . ( Despre germeni , p . ext . despre plante ) A începe să se dezvolte , să încolțească , să se înmulțească , să pornească un nou ciclu de vegetație ( în condiții ... LĂSTĂRÍ , lăstăresc , vb . IV . 1. Intranz . ( La pers . 3 ) A da lăstari ; a înfrăți ; fig . a încolți MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz ) încolțite , uscate și măcinate , folosit la fabricarea berii și a spirtului sau , prăjit , la prepararea unui surogat de cafea ; ... 3 ) A apărea pe cer , a se ivi la orizont . 2. ( Despre plante ; la pers . 3 ; adesea fig . ) A încolți , a ieși din pământ . 3. A se ivi ( din depărtare ) , a apărea ( pe neașteptate ) . 4. A ieși ... RĂSĂRÍT^2 , - Ă , răsăriți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care a ieșit din pământ ; încolțit ^2 . 2. Care depășește măsura comună , obișnuită ; fig . mai deosebit , mai de seamă ; valoros . - RĂSĂRÍT^1 , răsărituri , s . n . 1. Faptul de a răsări . 2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele ; est . 3. Țară , ținut așezat în direcția răsăritului ( 2 ) față de un punct de reper dat ; orient ; ( colectiv ) popoarele dintr - un astfel de ținut sau dintr - o astfel de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||