|
||
Vezi și:ÎNSĂRCINAT,
PICHET,
ÎNSĂRCINARE,
CENZOR,
PORTAR,
VORNICEL,
ÎNGRIJITOR,
ȘERIF,
ȚINE,
ADMINISTRAȚIE
... Mai multe din DEX...
ÎNSĂRCINA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNSĂRCINÁ, însărcinez, vb. I. Tranz. 1. A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni; a da cuiva o sarcină. ** Refl. A lua asupra sa o sarcină. 2. A face ca o femeie să devină gravidă. - În + sarcină.Sursa : DEX '98 ÎNSĂRCINÁ vb. v. împovăra, încărca, îngreuia, îngreuna.Sursa : sinonime ÎNSĂRCINÁ vb. 1. (înv.) a sărcina. (L-a \~ cu urmă-toarele ...) 2. v. angaja. 3. (pop.) a împovăra, a îngreuna. (A \~ o femeie.)Sursa : sinonime însărciná vb., ind. prez. 1sg. însărcinéz, 3 sg. însărcineázăSursa : ortografic A ÎNSĂRCIN//Á \~éz tranz. 1) (persoane) A face responsabil de îndeplinirea unui lucru; a pune să răspundă de o misiune. 2) A face să capete sarcină; a lăsa gravidă; a îngreuna. /în + sarcinăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNSĂRCINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru ÎNSĂRCINA. Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei Ion Luca Caragiale - Ştiri franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între ... Ion Luca Caragiale - Cele trei zeițe Ion Luca Caragiale - Cele trei zeiţe Cele trei zeițe de Ion Luca Caragiale Poemă pedagogică Junele Mișu Guvidi dă examenul de clasa VII... Trei profesori infami îl persecută. Mișu cade la trei obiecte: la Matematice, la Istorie și la Morală. Junele Mișu declară mamiții că e hotărât a se sinucide. Dar Mișu are trei zeițe protectoare: una mai mult decât acheii, două mai mult decât troienii. Trei zeițe: pe Juno, pe Minerva și pe Venus. * Juno e mamița lui; Minerva, sora mai mare a mamiții, și Venus, sora ei mai mică. Și câtetrele zeitele țin sfat. Și mândra Juno zice: — Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care nu-i împământenit și care dorește a fi; eu am un bărbat care e deputat, orator, Jupiter Tunătorul. Mă însărcinez cu d-l Popescu! Și a plecat mândra zeiță; și l-a găsit pe Popescu, și scurt: Popescu a schimbat pe 5 în 6. E așa de ușor a face pe șase din cinci! * Minerva cea cu socoteală a zis: — Știu bine că Vladimirescu, profesorul de Matematice, a ... Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei Petre Ispirescu - Fata de împărat şi fiul văduvei Fata de împărat și fiul văduvei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat foarte bogat și puternic. Acest împărat avea un fecior și o fată. Întâmplându-se să-i moară feciorul, îl îngropă cu mare cinste și alai ca pe un împărat. Când fu a duce mortul la biserică, fata împăratului ceru a merge și dânsa săÂl petreacă. Așa de păzită era fata aceasta de tată-său, încât până atunci nici soarele nuÂi văzuse fețișoara, nici vântul nu-i bătuse părișorul. Ea se îmbrăcă în negru și-și lăsă părul despletit (pe) spate, și așa merse de petrecu pe frate-său la groapă. Și așa gătită îi ședea și mai bine decât altminteri. Căci, nu e vorba ea era foarte frumoasă. Crinii și viorelele rămăseseră pe jos și nici la degetul cel mic al ei nu le punea. Când o văzu așa de gingașă și de plăpândă, rămase cu ochii zgâiți la dânsa. Și așa de puțintică și drăgălașe mai era, încât s-o sorbi într-un pahar cu apă. Lumea uitase și mort ... Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toți vracii și vrăjitorii, pe la toate babele și cititori de stele, și toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. În cele din urmă se puseră pe posturi, pe rugăciuni și milostenii; când, într-o noapte, Dumnezeu văzând râvna lor, se arătă împărătesei în vis șiÂi zise: - Rugăciunea voastră am auzit-o și vei face un copil cum nu se va mai afla pe fața pământului. Mâine să se ducă împăratul, bărbatul tău, cu undița la gârlă, și peștele ce va prinde să-l gătești cu mâna ta și să-l mâncați. Nu se făcuse încă bine ziuă și împărăteasa se duse la împăratul și-l sculă zicânduÂi: - Împărate! scoală c-a sosit alba în sat. - Dar asta, răspunse împăratul, ce ai astăzi să mă scoli așa de noapte; nu care cumva vrăjmașii au călcat hotarele împărăției mele? - Din mila lui Dumnezeu, de nici unele ca astea n- ... Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 â†�â†� Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Alexandru Ioan Cuza Distribuția steagurilor la oștire, 1 septembrie 1863 →→ Informații despre această ediție 19 martie 1863 Înalt ordin de d Ì— i No. 274. Bucureșci 19 Martie AnulÅ 1863 AvîndÅ în vedere că armele PrincipatelorÅ-Unite nu sunt încă ficsate după noua stare de lucrurÄ. ConsiderîndÅ că convențiunea printr'unÅ anecsÅ alÅ eÄ, prevedea prin banderolă, simbolulÅ unireÄ armateÄ PrincipatelorÅ; dar acĂ©sta în suposiție că ambele țărÄ eraÅ separate. ConsiderîndÅ că în urma unirei definitivă, recunoscută de tĂ³te puterile garante, suntemÅ chemațÄ a hotărî și emblema viitĂ³re a RomanieÄ. Avînd în vedere că de la anulÅ 1861 și pînă acum regimentelorÅ Nr. 6 și 7 și bataliĂ³nelorÅ de geniÅ și vînători nu li s'aÅ datÅ drapele, nefiind hotărîtă nici o emblemă. ConsiderîndÅ că armata, în urma unireÄ nu trebuie să aibă de cât unÅ singurÅ drapelÅ. AvîndÅ în vedere că adevărata emblemă a RomănieÄ nu pĂ³te fi alta de cît acvila Romană. Asupra raportuluÄ, MinisteruluÄ Nostru ... Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Muncitorul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție „Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ; Dar, vai ! l-a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte, De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace La bunu-ți Creator !» Și biata maică-atuncea, în lacrimi și sudoare, Cu mine-nsărcinată, privea la el cum moare. Apoi groapa-i săpă... Fără nimic de hrană rămase-n văduvie, Și nu putea să lupte cu iasma Sărăcie, Ce și mai rău turbă... Puțin după aceasta, în ziua sorocită, Prin munci m-aduse-n lume, flămîndă, părăsită, Săraca măiculiță ! Plîngea pe două paie pe care mă născuse ; Căci n-avea fașe, mica ; acum întîi făcuse ; N-avea nici cîrpuliță ! Apoi vărsa ea lacrimi cu mult și mai amare, Văzînd că-i seacă pieptul, că ... Dimitrie Anghel - Întîiul volum Dimitrie Anghel - Întîiul volum Întîiul volum de Dimitrie Anghel Stam la o masă într-o cafenea, unde se adună de obicei o parte din literații noștri, și ascultam discuțiile lor. Era vorba de revistele noi, de volumele ce stau să apară, de editori, și rămîneam uimit de cîtă pasiune și entuziasm sunt capabili încă acești incorigibili vînători de himere. În timpul acesta, un tînăr sfios s-a așezat la o masă deoparte și, după ce și-a făcut ochii roată împrejur, a scos cu grije un volum din buzunar. Era atîta dragoste în mișcările lui, atîta lumină în ochi, atîta bucurie pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul atîtor ceasuri de trudă, întîia poliță asupra viitorului. Și fără de voie, mi-am adus și eu aminte de întîiul meu volum, de truda amară cu care mi-am scris întîiele versuri, de groaza ce o aveam pentru tipar și de vecinica îndoială ce-mi tăia aripele. Chin mai amar și mai sfînt nu poate să existe. Eu mi-alesesem lumea florilor, căci în lumea lor mi-am petrecut copilăria. ... Grigore Alexandrescu - O nuntă ... mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea ... Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată, Ramură măslinu-ți dă veselitoare, Șarpe la picioare ai nevinovată ; D-orice măiestrie, zboară, iubitoare ! Cornu-nbilșugării adun-ne îndată ! D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare, Grasul, roditorul, albul piept ne-arată, Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare. Scump însărcinată de flori, spicuri, poame, Dăruiește nouă faceri mii de bine ! Izgonește rele, boale, ciumă, foame ! Prea întemeiete fă s-avem cu tine Sfintele de neamuri prăvili econoame ! Fericirea noastră nezmintită Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNSĂRCINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentru ÎNSĂRCINA. ÎNSĂRCINÁT , - Ă , însărcinați , ( 1 ) s . m . , însărcinate , ( 2 ) adj . 1. S . m . ( În sintagma ) Însărcinat cu afaceri = diplomat care reprezintă guvernul său pe lângă un șef de stat străin , în absența sau în locul ambasadorului . 2. Adj . ( Despre femei ) Care poartă un făt în pântece ; PICHÉT^3 , pichete , ( I ) s . n . , picheți , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securității trupelor aflate în marș . 2. ( Adesea urmat de determinarea " de grăniceri " ) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei . 3. Grup organizat ( de militari sau de civili ) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important , cu stingerea incendiilor într - o întreprindere etc . II. S . m . Țăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu , locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc . PICHÉT^2 s . n . Țesătură deasă de bumbac , de mătase sau din fibre sintetice , făcută cu două urzeli diferite , dintre care cea de la suprafață formează un desen ( geometric ) în relief . PICHÉT^1 s . n . Numele unui joc de cărți care se joacă ( în două persoane ) cu treizeci și două de ... ÎNSĂRCINÁRE , însărcinări , s . f . Acțiunea de a ( se ) însărcina și rezultatul ei ; misiune , îndatorire . - V. însărcina CÉNZOR , cenzori , s . m . 1. ( În Roma antică ) Magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor și al averilor și de a supraveghea moravurile publice . 2. ( În unele state ) Persoană aleasă de adunarea generală a unei societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator . 3. Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi , a unei bănci etc . 4. Persoană însărcinată să asigure secretele de stat ; persoană însărcinată cu cenzura ( PORTÁR , portari , s . m . 1. Persoană însărcinată cu paza ( intrării ) unei întreprinderi , a unei instituții , a unei case de locuit etc . 2. Boier însărcinat cu paza curții domnești ( și cu alte treburi de protocol , administrative etc . ) . 3. Sportiv dintr - o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri . - Poartă + suf . - VORNICÉL , vornicei , s . m . 1. Slujbaș subaltern al vornicului ( 1 ) , însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate . 2. ( Înv . ) Vornic ( 2 ) . 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești , cu conducerea alaiului nunții , cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă ; vornic ( 3 ) . - Vornic + suf . - ÎNGRIJITÓR , - OÁRE , îngrijitori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care îngrijește pe cineva , care poartă cuiva de grijă . 2. S . m . și f . Persoană însărcinată cu menținerea curățeniei ( și supravegherea ) unei instituții , a unui imobil , a unei locuințe etc . 3. Adj . ( Înv . ) Îngrijorător - Îngriji + suf . - ȘERÍF^2 , șerifi , s . m . Funcționar administrativ din Anglia sau din Statele Unite ale Americii , însărcinat cu menținerea ordinii într - un district sau comitat , având în anumite cazuri și puteri judecătorești . ȘERÍF^1 , șerifi , s . m . Prinț arab socotit urmaș al lui ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ... ADMINISTRÁȚIE , administrații , s . f . 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat ; secție a unei instituții însărcinată cu administrarea acelei instituții . 2. Parte a armatei care se ocupă cu organizarea , întreținerea , completarea și mobilizarea forțelor armate , precum și cu probleme privitoare la ordinea interioară a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |