|
|
||
Vezi și:ANGAJAT,
ANGAJARE,
ARNĂUT,
LUA,
NEANGAJAT,
PREAVIZ,
PRINDE,
SUBSCRIPȚIE,
ÎNCADRA,
ÎNHĂMA
... Mai multe din DEX...
ANGAJA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. ** Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. ** Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ** Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ** Refl. A o lua pe un anumit drum. ** Tranz. (Mil.) A începe o acțiune etc. Trupele au angajat lupta. 4. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. - Din fr. engager.Sursa : DEX '98 A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licențiaSursa : antonime ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. și pop.) a năimi. (Îl \~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a \~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. și reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se \~ să facă următoarele...)Sursa : sinonime angajá vb., ind. prez. 1 sg. angajéz, 3 sg. și pl. angajeáză, 1 pl. angajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. angajéze; ger. angajândSursa : ortografic A SE ANGAJ//Á mă \~éz intranz. 1) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se tocmi. 2) A se încadra într-o acțiune. 3) A-și asuma o obligație; a-și lua un angajament. 4) A o apuca într-o anumită direcție. /Sursa : NODEX A ANGAJ//Á \~éz tranz. 1) A lua la lucru pe bază de contract. 2) A face să se angajeze. 3) A lua cu chirie; a închiria. \~ un vehicul. 4) A înscrie în efectivul armatei; a încorpora; a înrola. 5) sport (mingea sau pucul) A pune în joc. /Sursa : NODEX ANGAJÁ vb. I. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă. II. tr. 1. a contracta un angajament. * a închiria ceva. 2. a atrage după sine o obligație, o răspundere. * a antrena într-o acțiune, într-o discuție. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. * a începe o manevră (de depășire a unui autovehicul, a unei nave). * (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită. * (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei. * a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet). (< fr. engager)Sursa : neoficial ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ** A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligație, o răspundere. ** A antrena într-o acțiune. ** A începe, a porni (o discuție, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ** (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greșită etc. ** A pune pucul sau mingea în joc (la hochei și la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage - în gaj].Sursa : neologisme angajá (-jéz, -át), vb. - 1. A obliga, a lua un angajament. - 2. A lua pe cineva în slujbă. - 3. A introduce. - 4. A pune în joc, a risca. Fr. engager. - Der. angajament, s.n. (obligație, contract), din fr. engagement.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ANGAJARezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru ANGAJA. Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ... Ion Luca Caragiale - Teatrul național Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 ... artist sau artistă, corist ori coristă și muzicanți, care au mai fost angajați la teatrul de aici și sunt cunoscuți societății, nu se vor putea angaja din nou fără aprobația direcției. Art. 5 (?). Abonamentul va fi obligatoriu pe șase luni, iar plata lui se va efectua pentru trimestrul întîi după trei ... Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti Nicolae Filimon - Schiţă din viaţa şi scrierile celebrului maestru Donizetti Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti de Nicolae Filimon Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea școală și profită atît de bine de lecțiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ținut la finitul anului școlar, susținu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio , scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrșind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecțiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruință la studiul compozițiunii și în trei ani trecu cursul complect, sub direcțiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compozițiune dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de ... George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru de George Topîrceanu Iași 1921, Edit. Viața românească Cocostârcul albastru cuprinde o serie întreagă de povestiri, independente una de alta, dar legate între ele printr-un fin procedeu de compoziție. Fiecare în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu. Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic; o galerie variată de figuri, unele prinse în cadrul mai aspru al prezentului, altele evocate ca într-o lumină de vis din pâcla vremii și din liniștea morții. Niciodată, chiar în opera dlui Sadoveanu, poezia naturii ș-a amintirilor, nostalgia și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită. Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism. Și toată poezia care plutește de-a lungul întregii opere a dlui Sadoveanu culminează în apariția aceea stranie și misterioasă, într-un amurg de primăvară, a cocostârcului albastru... Evocarea aceasta plină ... Ion Luca Caragiale - Apelul la unire Ion Luca Caragiale - Apelul la unire Apelul la unire de Ion Luca Caragiale Alegerea biurourilor definitive ale celor două adunări s'a făcut. La Senat s'a ales prezident d. C. Bozianu cu 33 voturi contra 23, la Cameră d. C. A. Rosetti cu 71 contra 42. Amândouă aceste alegeri ne dau aproximativ raportul voturilor de care guvernul ar putea dispune în chestiunea revizuirii. Guvernul are majoritatea absolută în amândouă corpurile legiuitoare; prin urmare, până la deschiderea chestiunii israelite, poziția lui este asigurată. Care va fi însă poziția guvernului roșu când se va pune pe tapet această chestiune ? Și mai întâi de toate cine o va pune ? După toate probabilitățile, guvernul nu are nici în Senat nici în Cameră două treimi, cari i-ar trebui pentru rezolvarea într'un sens sau în altul a cestiunii art. 7. Multe glasuri nu-i lipsesc, însă câte-i lipsesc nu le poate avea cu nici un preț, de oarece guvernul până astăzi s'a abținut dela rostirea unei păreri oarecare în cestiunea israelită. Este cu putință ca guvernul acesta, care posedează toate datele și elementele necesare în cestiunea israelită, care știe mai ... Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ... Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ... Ion Luca Caragiale - Începem Începem de Ion Luca Caragiale SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intră pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!... are încă un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am găsit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat să facă artiștilor o conferință despre piesa cu care debutăm. DIRECTORUL Ce era să fac, dragă... Dacă se vâră. (oftând.) Ei! tu ești tânăr... nu cunoști încă speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualității române... (se uită la ceas.) Iacă, mai avem o jumătate de ceas, și nu e nimic așezat, nimeni nu-i gata. UN SECRETAR (intră cu o tavă plină de scrisori) DIRECTORUL (către secretar) Bine dragă! am eu acuma vreme de corespondență? Lasă-mă-n pace... SECRETARUL Nu se poate, d-le director, vă rog: măcar câteva... urgente... așteaptă răspuns la moment, sunt de la persoane foarte importante. DIRECTORUL A? SECRETARUL (dându-i o scrisoare) De la un domn senator, (alta) de la un domn deputat, (alta) de la un domn secretar general, (alta) de la o ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ... Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou ... timp. Cu aceste cuÂvinte ieși conductorul grăbit din cupeu. Ce neașteptată surpriză! Colonelul îmi era bine cunoscut și nu o dată la întâlnire mă angaja să vin la el la țară pe câteva zile; dar neștiind la care moșie să-l aflu acasă, nu mă hotărâsei să întreprind călătoria. Colonelul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANGAJARezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru ANGAJA. ... m . și f . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) încadrată într - un loc de muncă . 2. Adj . Care servește conștient o cauză . - V. angaja ... ANGAJÁRE , angajări , s . f . Acțiunea de a ( se ) angaja . - V. angaja ARNĂÚT , arnăuți , s . m . 1. Soldat mercenar ( de origine albaneză ) angajat în garda domnească din țările române ; p . ext servitor înarmat , angajat de boieri mai ales pentru paza personală . 2. Specie de grâu de primăvară cu bobul mare și lunguieț , de culoare galbenă - ... sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ocupa . 7. A angaja pe cineva ; a folosi un obiect pentru un timp determinat , contra plată . 8. A se angaja , a se însărcina ( cu ceva ) . 9. A contracta o boală molipsitoare . 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate ... NEANGAJÁT , - Ă , neangajați , - te , adj . Care nu este angajat ; spec . ( despre state ) care nu face parte din marile blocuri care domină lumea actuală . [ Pr . : ne - an - ] - Ne - + angajat . Cf . fr . %non - PREAVÍZ , preavize , s . n . Înștiințare prealabilă de concediere făcută unui angajat ; p . ext . interval de timp cât un angajat mai lucrează după primirea acestei înștiințări ; salariu care se cuvine celui concediat de la primirea înștiințării până la concedierea sa . [ Pr . : pre - a - . - Pl . și : ... Refl . A se lega , a se asocia cu cineva ( în calitate de . . . ) . 4. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) angaja , a ( se ) tocmi într - o slujbă . 5. Refl . A se angaja , a se învoi la ceva ; a accepta , a primi . IV. 1. Refl . A se lipi de ceva ... ... SUBSCRÍPȚIE , subscripții , s . f . Faptul de a se angaja sau de a cere cuiva să se angajeze printr - o semnătură la o contribuție bănească pentru o operă de interes public sau particular ... ... faptă , p . ext . un delincvent . 4. Tranz . ( Rar ) A înconjura , a împresura ( 1 ) . 5. Tranz . și refl . A ( se ) angaja ... tracțiune ; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) angaja Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||