|
|
||
|
Vezi și:ȚINTĂ,
ȚINTITOR,
CONFEDERAȚIE,
LIGĂ,
NOIMĂ,
OBIECT,
OBIECTIV,
PIEDICĂ,
SCOP,
SLOGAN
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȚEL:
TEL.
ȚEL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȚEL, țeluri, s.n. 1. Punct, loc la care cineva vrea să ajungă; p. ext. obiectiv către care tinde cineva, punct final; scop. 2. (Înv.) Punct, semn care se ocheşte, care trebuie nimerit când se trage cu o armă; țintă. ** Cătarea puștii. * Loc. adv. În țel sau în țelul puștii = în bătaia puștii. ** Dispozitiv de ochire așezat în interiorul lunetei unei arme. - Cf. germ. %Ziel%, rus. %țel%, magh. %cel%.Sursa : DEX '98 ȚEL s. v. cătare, miră, semn, țintă.Sursa : sinonime ȚEL s. 1. v. cauză. 2. v. scop. 3. v. țintă. 4. menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, țintă, (pop.) noimă. (\~ul acestor măsuri a fost acela de a ...)Sursa : sinonime țel s. n., pl. țéluriSursa : ortografic ȚEL \~uri n. 1) Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; scop. 2) pop. Punct în care ocheşte cineva cu o armă; țintă. /< germ. Ziel, rus. țel', ung. celSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ȚELRezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru ȚEL. Mateiu Caragiale - Sihastrul și umbra ... cernitul călător, De buna ta primire sorțit sunt să n-am parte, Pleca-voi înainte, în noapte, sunt dator Să merg fără-ncetare și fără țel, departe, Și nu știi de odihnă ce sete mi-e, ce dor... - Rămâi, și locuința-mi tu ia-o drept a ta, Ca ... Urmai a-i spune totuși: Nu stăruiesc, străine, Dar nu pot nici pricepe de ce oare-nfruntând Primejdia furtunii sălbatice, haine, Tu fără țel în noapte mergi singur lăcrămând, Ce poate să te-ndemne, ce poate să te-mbie A rătăci prin beznă sub crunta vigelie? - Vai ... Ștefan Octavian Iosif - Sfat în pustie ... departe-n zare Ce veselă răsună darabana ! Și-acela care cel dintîi pornește Și nu se lasă îmbiat, firește Că și ajunge cel dintîi la țel... De-aceea zic: e fericit acel Ce și-a urcat desagii în spinare C-un ceas chiar mai-nainte de plecare, Căci ce ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea patriei lor! Amândoi sunt eroi, însă Ștefan un erou mai local, un erou moldovan, când Decebal este eroul lumii! În vălmășagul ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ... Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată ... Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți ... Ciprian Porumbescu - Trei culori ... tricolor. Se inalță ca un astru Gloriosul meu popor. Suntem un popor în lume Strâns unit și muncitor, Liber, cu un nou renume Și un țel cutezător. Azi partidul ne unește Și pe plaiul românesc Socialismul se clădește, Prin elan muncitoresc. Pentru-a patriei onoare, Vrăjmașii-n luptă-i ... Constantin Mille - Cătră sărăcie ... vin plin de acrime A avuților lungi crime Le-am udat și blăstămat Și sărac, purtat de grijă, De puternici insultat, Pentr-un țel viaț´am dat... Ducând fruntea cu mândrie, Sărăcie, Sărăcie! Sărăcie, Sărăcie, Ai păzit a mea onoare De ispita ´nșelătoare Și de viții ... Constantin Mille - Un răspuns (Mille) Constantin Mille - Un răspuns (Mille) Un răspuns de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Ați zis-o: dreptul vostru e legea grea a firii. Ați zis-o: e de față Malthus cu-ai lui adepți: În lupta pentru viață, la masa fericirii, N´au loc copii noștri; ați zis-o și-o ziceți. Ați zis-o: cel mai tare triumfă totdeuna, A pumnului domnie de sus și până jos, Progresul stă în luptă și una câte una Iluziile voastre cădea-vor sgomotos. Ați zis-o: trebuiește un piedestal de crime Cu lacrimi și cu sânge de veacuri cimentat, Ca cei aleși din fire să iasă din mulțime Spre-a duce omenirea spre țelul depărtat. Ați zis-o: visătorii de legi umanitare Nebuni și fără țintă poporul răzvrătesc: Cum soarle se mișcă pe veșnica-i cărare Pe-acelș drum va merge curentul omenesc. Ați zis-o; mâne însă a voastră cuvântare De-om lua-o n noi nebunii, de-om zice tot ca voi: „În lume stăpânește acel ce e mai tareâ€�, Cu lacrimi voi veți plânge, voios vom râde Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele ... Conrad e al său nume; că este exilat, El pentru libertate poporu-a rădicat. Proscris din a sa țară, el fără țel se duce Oriunde îi surîde un cer senin și dulce; Dar cugetele sale se-nturnă nencetat Spre patria iubită ce-n doliu a lăsat ... Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret Consiliul secret de Dimitrie Bolintineanu La senat s-adună capii cei mai bravi, Soli germani, soli unguri, deputați moldavi, Preoți venerabili cu păstorul mare, Nobilă junime plină de-nfocare. Dar Mihai cu fața nobilată-n dor, Cel întâi se scoală și le zice lor — ,,Astăzi turcii calcă drepturile sfinte, Schimbă viața-n moarte, țările-n morminte. D-astăzi peste fața dalbelor câmpii Pe ruine-nalță splendide geamii. Câmpul schimbă fața și se-mbracă-n doliu; După dânșii urmă flăcări, moarte, spoliu. Prin altare sfinte vasele zdrobesc; Intră prin familii, pe copii turcesc; Mume și fecioare rușinos insultă; De nici o putere barbarii n-ascultă. Suflete-njosite ce-n lume trăiesc Ca să rușineze neamul omenesc, În această țară calea lor arată Și de dorul țării fierbântat se-mbată. Neamul nostru piere; dar ce e mai rău, Cade cu rușine pe mormântul său! D-astăzi înainte numai cu arma-n mână Va scăpa de moarte patria română. Între viața sclavă ș-un mormânt fălos Nu-întârzie-un suflet nobil, generos. Astfel totdauna țara liberară Vechi eroi ce-n fală se glorificară. Inima lor mare să vieze-n noi! Să pierim sub arme ca străbunii-eroi!" ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚELRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ȚEL. ... ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p . ext . ochire , țintire . 2. Locul către care tinde să ajungă cineva . 3. Scop final , țel ... ȚINTITÓR , - OÁRE , țintitori , - oare , adj . 1. Care țintește ( cu o armă ) . 2. Fig . Care năzuiește , care are ca țel CONFEDERÁȚIE , confederații , s . f . 1. Uniune de state independente sau de unități teritoriale autonome , înființată pe baza unui acord internațional , prin care se determină condițiile de asociere a statelor și de funcționare a acestora . 2. Denumire dată unor asociații de organizații care au țeluri social - politice fundamentale comune sau apropiate . [ Var . : confederațiúne s . ... LÍGĂ , ligi , s . f . Uniune , asociație sau coaliție de state , orașe , de societăți sau de indivizi , constituită în vederea realizării unui țel ... NÓIMĂ , noime , s . f . 1. Înțeles , sens , conținut ( al unui cuvânt sau enunț ) ; rost . 2. ( Pop . ) Menire , țel ... asupra căreia e îndreptată gândirea , activitatea intelectuală a omului . 3. Ceea ce formează materia unei discipline , disciplină de studiu ; materie . 4. Scop , țintă , țel ... lunetă etc . ) , fiind îndreptat spre obiectul studiat . 2. Porțiune de teren , localitate , fortăreață etc . care prezintă interes în timp de război . 3. Fig . Scop , țintă , țel ... PIÉDICĂ , piedici , s . f . 1. Factor care împiedică realizarea unui țel , care stă în calea unei acțiuni : stavilă , obstacol , impediment : dificultate , greutate . 2. ( Concr . ) Unealtă , dispozitiv , instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic ... ... SCOP , scopuri , s . n . Țintă , obiectiv către care tinde cineva ; ceea ce își propune cineva să înfăptuiască ; țel SLOGÁN , sloganuri , s . n . Formulă pregnantă , concludentă care exprimă în chip lapidar țelurile politice , economice ale unor grupuri , organizații etc . sau o problemă de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||