Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMA, ABERANT, ABERATIV, ACROMAT, ACROMATIC, ACROMATIZA, ASTIGMATISM, ELUCUBRAȚIE, NEROZIE ... Mai multe din DEX...

ABERAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ABERÁȚIE, aberații, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc. * Aberație vizuală = astigmatism (2). Aberația luminii = variația aparentă a poziției unui astru pe cer datorită mișcării Pământului în jurul Soarelui și faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie. - Din fr. aberration, lat. aberratio.

Sursa : DEX '98

 

aberáție s. f. 1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noțiune, comportament; aberanță; absurditate. ** (biol.) abatere de la tipul normal al speciei. * ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei. 2. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic. * ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 3. unghi format de direcția adevărată și de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. (< fr. aberration, lat. aberratio)

Sursa : neoficial

 

ABERÁȚIE s. 1. v. absurditate. 2. (FIZ.) aberație cromatică = cromatism. 3. aberație vizuală v. astigmatism.

Sursa : sinonime

 

aberáție s. f. (sil. -ți-e), art. aberáția (sil. -ți-a), g.-d. art. aberáției; pl. aberáții, art. aberáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

ABERÁȚI//E \~i f. 1) Deviere de la normă. 2) Defect al unei imagini produs de un instrument optic. * \~ vizuală astigmatism. 3) fig. Încălcare conștientă sau involuntară a unui principiu, a unei norme, a unui adevăr; rătăcire; greșeală; eroare. [G.-D. aberației; Sil. -ți-e] /<lat. aberrato, \~onis, fr. aberration

Sursa : NODEX

 

ABERÁȚIE s.f. 1. Abatere de la o normă etc.; deformare, denaturare; rătăcire. V. absurditate. 2. Abatere de la tipul normal al speciei intervenită la unii indivizi, sub acțiunea condițiilor de mediu. 3. (Fiz.) Deformație a unei imagini, produsă de un sistem optic. ** Aberație vizuală = astigmatism. 4. (Astr.) Unghi format de direcția adevărată și de direcția aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. [Cf. fr. aberration, lat. aberratio < aberrare - a se îndepărta].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ABERAȚIE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ABERAȚIE.

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABERAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ABERAȚIE.

COMA

... CÓMA , come , s . f . ( Fiz . ) 1. Aberație a sistemelor optice care constă în apariția unei imagini în formă de cometă . 2. Aberație

 

ABERANT

... ABERÁNT , - Ă , aberanți , - te , adj . Care se abate de la tipul normal sau corect , care constituie o aberație

 

ABERATIV

... ABERATÍV , - Ă , aberativi , - e , adj . ( Livr . ) Care este departe de adevăr , care ține de aberație

 

ACROMAT

ACROMÁT , - Ă , acromați , - te , adj . , s . m . ( Obiectiv fotografic ) căruia i - a fost corectată sau înlăturată aberația

 

ACROMATIC

... Ă , acromatici , - ce , adj . ( Despre lentile sau despre un sistem de lentile ) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente , care nu prezintă aberație

 

ACROMATIZA

ACROMATIZÁ , acromatizez , vb . I . Tranz . A corecta sau a înlătura aberația

 

ASTIGMATISM

... ASTIGMATÍSM s . n . Aberație

 

ELUCUBRAȚIE

... ELUCUBRÁȚIE , elucubrații , s . f . Combinație haotică de elemente absurde ; aberație

 

NEROZIE

... neghiobie , stupiditate . 2. Vorbă sau faptă de nerod ( 1 ) ; faptă prostească ; neghiobie ( 2 ) ; ( cu sens atenuat ) lucru lipsit de seriozitate , de importanță ; fleac ; p . ext . aberație