|
||
Vezi și:BOMBAJ,
SÂSÂIT,
ÎNCASTELURĂ,
ȘABLON,
ȘPRINGUIRE,
ȘTANȚĂ,
ȚEAVĂ,
AMBUTISA,
ANTECEDENȚĂ,
BIMETAL
... Mai multe din DEX...
DEFORMARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DEFORMÁRE, deformări, s.f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație. * Deformare plastică = procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite. Deformare profesională = folosire mecanică în viața de toate zilele a cunoștințelor și a deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii sale. [Var.: diformáre s.f.] - V. deforma.Sursa : DEX '98 DEFORMÁRE s. 1. strâmbare, (pop. și fam.) scofâl-cire. (\~ a unui obiect.) 2. v. desfigurare. 3. v. stâlcire. 4. v. scâlciere. 5. v. scâlcietură. 6. corupere, stri-care. (\~ unei limbi.) 7. v. denaturare. 8. v. defor-mație.Sursa : sinonime deformáre s. f. ? formareSursa : ortografic DEFORM//ÁRE \~ări f. 1) v. A DEFORMA și A SE DEFORMA. * \~ profesională deprindere căpătată prin exercitarea unei profesiuni, folosită abuziv. 2) tehn. Operație de modificare a formei volumului sau suprafeței unui material. [G.-D. deformării] /v. a deformaSursa : NODEX DEFORMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație. [< deforma].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DEFORMARERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DEFORMARE. Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând dilijența, care trebuia să fi sosit de mult; e o întârziere de aproape un ceas. Este lungă și nu prea veselă istoria vieții lui Zibal; dar așa cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el să ia pe rând una câte una fazele ei mai însemnate... Precupeț, vânzător de mărunțișuri, samsar, câteodată și mai rău poate, telal de straie vechi, apoi croitor și ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Ieși - toate le încercase după accidentul care-l făcuse să-și piarză locul de băiat într-o mare dughiană de vinațuri. Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul din ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la-ndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbătăcia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe ... Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ... Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet mi se părea că venea din fundul odăii și că ieșea dintr-o cutioară de fildeș săpată, ce se zărea pe masă în razele lunii care răzbătea prin fereastră. M-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mână acea cutie unde pusesem dimineața un galben olandez și o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, și adâncă a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieșind din cutie, două glasuri de altă lume, care zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc că m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot că a fi vreo rușine din parte-mi, pentru că nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEFORMARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru DEFORMARE. ... BOMBÁJ , bombaje , s . n . 1. Deformare a unei plăci constând în convexitatea uneia dintre fețe . 2. Deformare SÂSÂÍT^2 , - Ă , sâsâiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care sâsâie ; ( despre cuvinte ) pronunțat defectuos prin deformarea unor sunete ( mai ales prin deformarea sunetului " ș " , pronunțat ca " s " ) . V. sâsâi . SÂSÂÍT^1 s . n . Sâsâire . V. ... ÎNCASTELÚRĂ , încasteluri , s . f . ( Med . vet . ) Deformare ... ȘABLÓN , șabloane , s . n . 1. Model în mărime naturală al unei piese , care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare , pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc . 2. Fig . Formulă stereotipă ; repetare mecanică , lipsită de interes și de originalitate ... ... ȘPRINGUÍRE , șpringuiri , s . f . Operație de curbare prin deformare ... ȘTÁNȚĂ , ștanțe , s . f . 1. Unealtă - dispozitiv formată dintr - un poanson și o placă tăietoare , folosită pentru prelucrarea , prin deformare plastică și prin tăiere , a pieselor din tablă , mase plastice etc . 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model ... ... metal , de material plastic , de cauciuc etc . , de formă cilindrică și goală în interior , cu lungime mare în raport cu diametrul ei exterior , realizată prin deformare ... AMBUTISÁ , ambutisez , vb . I . Tranz . A prelucra prin deformare ANTECEDÉNȚĂ , antecedențe , s . f . 1. Faptul de a fi antecedent ; anterioritate . 2. Fenomen prin care un râu își păstrează traseul cursului său , indiferent de deformările provocate de fenomenele tectonice . 3. ( Rar ) Precădere , BIMETÁL , bimetale , s . n . 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale . 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate , care , prin deformări datorate dilatației termice , pot acționa un Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |