A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ACOSTAT

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ACOSTAT.

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ...

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOSTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ACOSTAT.

ACOSTA

ACOSTÁ , acostez , vb . I . 1. Intranz . A apropia o navă de o altă navă , de țărm , de chei etc . 2. Tranz . Fig . A opri pe cineva din drum și a i se adresa ( în mod supărător ) ; a

ACOSTARE

... ACOSTÁRE , acostări , s . f . Acțiunea de a acosta și rezultatul ei . - V. acosta

ABORDA

... ABORDÁ , abordez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre nave ) A acosta

BABA

BABÁ , babale , s . f . Dispozitiv de 40 - 60 cm în formă de mosor , fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri , de care se leagă parâmele navelor

DANĂ

DÁNĂ , dane , s . f . 1. Loc situat de - a lungul cheiurilor sau , mai rar , în mijlocul apei navigabile și amenajate pentru scoaterea vaselor și manipularea mărfurilor într - un port . 2. Magazie pentru depozitarea mărfurilor ( într - un port sau la vamă ) . 3. Șlep sau grup de șlepuri acostate bord la bord la aceeași dană (

ESTACADĂ

... estacade , s . f . 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari , către larg , pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei . 2. Baraj construit de - a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într - un port maritim pentru protejarea contra minelor ...

GABARĂ

... s . f . Navă sau ambarcație mare , servind , de obicei , la transbordarea pe punte a unor materiale de pe o navă care nu poate acosta

POȘTĂ

PÓȘTĂ^2 s . f . v . poștie ^1 . PÓȘTĂ^1 , poște , s . f . I. 1. Instituție publică care asigură primirea , transportul și distribuirea scrisorilor , a telegramelor , a mandatelor poștale și a coletelor ; local în care se află această instituție . 2. Corespondența primită , expediată sau distribuită în aceeași zi sau într - o perioadă dată . 3. Serviciu de transport pentru călători ( și corespondență ) , cu diligența , folosit înainte de introducerea căilor ferate ; vehicul folosit de acest serviciu ; diligență , poștalion . 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut , egală cu aproximativ 20 km ; p . gener . ( fam . ) distanță ( mare ) nedeterminată . II. ( Pop . ) Bucată de hârtie unsă cu grăsime , care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a - l speria . III. Echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei . [ Var . : ( înv . ) póstă , ( reg . ) póștie s .

PONTON

PONTÓN , pontoane , s . n . 1. Ambarcație , de obicei fixă , care susține o instalație unde acostează navele . 2. Pod plutitor improvizat a cărui platformă este susținută de bărci sau de alte vase legate între ele ; fiecare dintre ambarcațiile care susțin platforma unui astfel de pod . 3. Vas fără motor și fără punte , care se remorchează la un vas cu motor și cu care se transportă mărfurile dintr - un port sau se ancorează bastimentele mai

TRANCHET

TRANCHÉT , tranchete , s . n . Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă ori de chei sau care amortizează o asemenea