|
|
||
|
Vezi și:POȘTAL,
AEROPOȘTAL,
POȘTAȘ,
TAHT,
AEROCARTOFILIE,
AEROFILATELIE,
AEROGRAMĂ,
CARTA,
CHEHAIA,
COLET,
COMUNICAȚIE
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului POȘTĂ:
POSTA,
POSTĂ,
POSTA,
POSTĂ.
POȘTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PÓȘTĂ^1, poște, s.f. I. 1. Instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuirea scrisorilor, a telegramelor, a mandatelor poștale și a coletelor; local în care se află această instituție. * Loc. adj. De poștă = poștal. 2. Corespondența primită, expediată sau distribuită în aceeași zi sau într-o perioadă dată. * Poșta redacției = rubrică într-o revistă sau într-un ziar, în care se publică răspunsuri la scrisorile și la întrebările cititorilor. * Expr. Cu prima poștă sau cu poșta viitoare (sau următoare) = cu prima corespondență care urmează să vină sau să plece. (Fam.) A duce (sau a purta, a umbla cu) poșta = a colporta știri, aprecieri, păreri, zvonuri de la o persoană la altă, a umbla cu vorbe, a face intrigi. ** Factor poștal. 3. Serviciu de transport pentru călători (și corespondență), cu diligența, folosit înainte de introducerea căilor ferate; vehicul folosit de acest serviciu; diligență, poștalion. ** Loc de popas, han așezat pe parcursul unui drum, unde călătorii care foloseau poșta^1 (3) găseau vehicule de transport în comun sau cai de schimb. * Cal de poștă = cal destinat exclusiv serviciului de transport. * Expr. A fi sau a ajunge cal de poștă = a fi foarte solicitat, a alerga de colo până colo. 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut, egală cu aproximativ 20 km; p. gener. (fam.) distanță (mare) nedeterminată. * Expr. (Cale) de-o poștă = distanță (relativ) mare. II. (Pop.) Bucată de hârtie unsă cu grăsime, care se lipeşte de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a-l speria. * Poșta merge = numele unui joc de copii. III. Echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei. [Var.: (înv.) póstă, (reg.) póștie s.f.] - Din rus. po?tă.Sursa : DEX '98 PÓȘTĂ^2 s.f. v. poștie^1.Sursa : DEX '98 PÓȘTĂ s. v. curier, mesager, ștafetă.Sursa : sinonime PÓȘTĂ s. (reg.) poș. (Tipul de alică numit \~.)Sursa : sinonime PÓȘTĂ s. 1. v. corespondență. 2. v. poștaș. 3. v. diligență. 4. (înv.) conac. (A mers cale de-o poștă.)Sursa : sinonime póștă s. f., g.-d. art. póștei; pl. póșteSursa : ortografic PÓȘT//Ă \~e f. 1) Instituție care se ocupă cu transportarea și distribuirea corespondenței, mandatelor, telegramelor, coletelor și presei periodice. * \~a redacției rubrică într-o publicație periodică în care se dau publicității scrisorile cititorilor și răspunsurile la întrebările lor. De \~ poștal. 2) Clădire unde se află această instituție. 3) Totalitate a corespondenței și a publicațiilor periodice primite, expediate sau distribuite într-o perioadă de timp. * A duce (sau a purta, a umbla cu) \~a a purta, a duce zvonuri, făcând intrigi. A fi \~a satului a se ocupa cu bârfeli. 4) înv. Serviciu de transport pentru călători (și corespondență) pe distanțe mari, cu diligență, folosit înainte de apariția căii ferate. 5) v. POȘTALION I. * Cal de \~ cal de schimb la o diligență. A ajunge (sau a fi) cal de \~ a fi trimis cu diferite treburi în toate părțile. 6) Loc special amenajat unde făceau popas drumeții care călătoreau cu poștalionul. 7) Distanță dintre două popasuri ale poștalionului egală cu aproximativ 22 km (folosită și ca unitate de măsură a lungimii). * Cale de-o \~ la o distanță destul de mare. [G.-D. poștei] /<rus. poțta, fr. posteSursa : NODEX póștă^1, póște, s.f. (reg.) 1. scândură groasă. 2. rama de lemn a ușii. 3. buștean, butuc mai lung din corpul unei plute, de care se leagă cu sârmă pluta următoare.Sursa : arhaisme póștă^2, póște, s.f. (reg.) persoană care supraveghează de pe marginea ulucului desfășurarea muncii de transportare a lemnului tăiat.Sursa : arhaisme PÓȘTĂ s. f. instituție publică care asigură transportul și distribuirea corespondenței, a coletelor, a banilor etc.; clădirea în care funcționează. (< germ. Post, fr. poste)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru POȘTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru POȘTĂ. George Topîrceanu - Poșta redacției George Topîrceanu - Poşta redacţiei Poșta redacției de George Topîrceanu Citește-mi oda și repet-o, Amicul meu necunoscut. Tu, colaborator in petto, Primește primul meu salut! De cum începe să vorbească Românul nostru e poet. Nu-i om în țara românească Să nu fi scris un triolet, O strofă p-un album de fată Sau cel puțin un acrostiș Pe care, tremurând, odată, L-a dat iubitei pe furiș... De-aceea fără supărare Noi îți întindem mâna, frate: A tale crime literare Mai dinainte-ți sunt iertate... De vrei să publici versuri nule, Vreo nuveletă, un articol, — Noi am luat măsuri destule Să te scăpăm de-acest pericol. Consemnul nostru e teribil: S-aduci întâi certificat Precum că ești inamovibil, — Profesor... popă... magistrat... Să-ți faci întâi o carieră, Ori cel puțin o sinecură, Ceva, un loc în atmosferă... Și mai apoi literatură. Credeam și noi odinioară Și poate astăzi credem încă, Deși iluziile zboară, — Că tot ce zboară se mănâncă... Da, zboară gândurile mele Și versul meu e-naripat, — Și-n loc să mănânc eu din ele, Pe mine ele m-au mâncat! Dar dacă simți arzând în ... ... Ion Luca Caragiale - La poştă La poștă de Ion Luca Caragiale 1893 Un domn către impiegat: Mă rog, n-a venit vreo scrisoare pentru mine? Impiegatul: Nu... Dar de unde ... Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime ... meargă omul la vale tot pe cursul Dâmbului Sec, să ajungă, la o distanță de șaizeci de kilometri. Cum am zice, în loc de o poștă, să faci șase; în loc de două ceasuri, douăsprezece. Ei! dacă ar fi un pod peste Dâmbul Sec! De aceea, toți cetățenii din Târgul de ... dacă nu un liceu, măcar un gimnaziu deocamdată, dar să fie clasic. Târgul de Munte am spus că se află la o distanță de o poștă departe de capitala districtului, care este legată cu Bucureștii și cu toate orașele țării prin calea ferată. Astfel, cetățenii dm Târgul de Munte, ca să ... Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde ... să nu piarză ocazia a se bucura, ca niște adevărați artiști, de acest măreț spectacol, au dat fuga cale de trei sferturi de poștă afară din oraș spre miază-zi, ca să poată privi focul în perspectivă. Țarigrad, vineri. Se afirmă prin cercurile înalte, că Rusia cere pacea, rugând ... Alecu Russo - Soveja Soveja de Alecu Russo Ziarul unui exilat politic la 1846 4 martie. Iată-mă dar pus la-nchisoare și singur. Temnicerul meu a pornit azi la Iași... Am rămas dar singur... adică sechestrat într-o vizuină fără orizont, unde soarele abia pătrunde-n silă printre niște brazi stârciți... Vântul șuieră toată ziua; omătul acoperă cu un giulgiu întristat coastele aprige ale munților. Oamenii umblă aci acoperiți cu niște veșminte sălbatice de piei de oaie; ar putea crede cineva că mă aflu în Siberia și cu atât mai mult în Siberia, încât sunt aici pe temeiul unei legi care nu are ființă... Dar, ce să zic! Nici partea mea nu e tocmai de lepădat, căci iată-mă cu puțină cheltuială preschimbat în jertfă politică... suferind lipsuri, bântuit de exil și de arbitrar, cine mă va putea oare opri de a mă declara un om mare prigonit? De n-ar fi pilda cam primejdioasă, eu n-aș avea alta decât a râde de aceste împrejurări... și dacă nu mi-ar lipsi cărțile, de n-aș fi pus la popreală, dacă aș avea cu mine straie și rufe, în sfârșit, dacă nu mi- ... Ștefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea ... Somnul lui Corbea Somnul lui Corbea de Ștefan Octavian Iosif Din bătrâne basne știu de-o închisoare, Peșteră adâncă, văduvă de soare, Aerul, de-o poștă, l-otrăvesc bureții, Mucegai de veacuri spânzură pereții, Și-năuntru doarme Corbea somn de vrajă, Duhuri necurate lângă el țin strajă. Doarme uriașul, răsturnat pe ... Alexandru Macedonski - Cartea de aur ... Alexandru Macedonski - Cartea de aur Cartea de aur de Alexandru Macedonski Zi de august Soare și grîu Pe drum de poștă Moară pe Dunăre Între cotețe O noapte în Sulina Pădurea ulmilor Masca Nicu Dereanu Cometa lui Odorescu Palatul fermecat Dramă banală Casa cu no. 10 ... Cincinat Pavelescu - Rondel Rondel de Cincinat Pavelescu Lui N. Cantili Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită, Din zbor o barză ostenită Pe turla neagră s-a oprit. Pe drumul poștei prăfuit Visează salcia-nflorită... Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită. Iar vântul serii-mbălsămit, În goana lui nestăvilită, Apleacă iarba necosită Ce murmură nedefinit, Sub cer de soare poleit. 1892, iulie Constantin Stamati - Porumbița stingheră Constantin Stamati - Porumbiţa stingheră Porumbița stingheră de Constantin Stamati În a mea liră de abanos Sunam odinioară Într-o poieniță Încetișor și armonios; Și iată se pogoară O albă porumbiță Și pe lira mea se pune, Și, în loc să-mi cânte dulce, Amar plânge, Suspină și spune Că-i nefericită, Umblând rătăcită, Stingheră de soț, fără de care Ea simte că moare. Eu i-am răspuns cu jale Că astăzi dimineață Glonțul armei mele I-au curmat viața... Ea a țipat zicând: „Și nu ți-au fost păcat?â€� Apoi capul plecând, În brațe mi-au picat, Porumbița murind, Răzbunare cerând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atunci poșta mie Îmi aducea scrisoare, Că a mea soție De dorul meu Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de a noastră. Vechi de cînd timpul, ele trebuie să fi legănat copilăria omului și de aceea farmecă și desfată și astăzi pe copii. Frica ori urîtul și monotonia lungilor nopți a trebuit să împrospăteze necunoscutul. În sunetele și zvonurile care rătăcesc fără de hodină, în natură, fantazia primitivă a trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca ... Gelu Vlaşin - Ogoh ogoh Ogoh ogoh de Gelu Vlașin mamă de mamă țară cum se pierd stagiunile printre stațiile de bus și fripturi de vacănebună — păi nu mai sta la cozile altora mai cornute fugi iute iute fă trotuarul scuipă-ți plămânii la loto dă cu sictir pe la poște cară și tu vreo tipă nasoală la școală fii bodyguard fii crescător de bovine sapă groapa lu' șefu dăi cu tifla dăi cu naftalină cu nitroglicerină dăi foc arză-l-ar focu' fii patriot fii mare sculă fii gunter grassul nostru ușurat fii Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POȘTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru POȘTĂ. ... POȘTÁL , - Ă , poștali , - e , adj . Care aparține poștei ^1 , privitor la poștă ^1 , folosit de poștă ... AEROPOȘTÁL , - Ă , aeropoștali , - e , adj . Care aparține poștei aeriene , privitor la această poștă ... POȘTÁȘ , poștași , s . m . 1. Factor poștal ; poștar . 2. ( Înv . ) Surugiu la o trăsură de poștă ^1 . [ Var . : ( rar ) postáș s . m . ] - Poștă ... TAHT , tahturi , s . n . ( Înv . ) 1. Reședință a unei subprefecturi sau a altei administrații locale . 2. Stație de poștă ; poștă AEROCARTOFILÍE s . f . Ramură a cartofiliei care se ocupă de ștampilele poștei aeriene . [ Pr . : a - e - ] - Aero - + ... AEROFILATELÍE s . f . Ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poștă AEROGRÁMĂ , aerograme , s . f . 1. Comunicare transmisă prin telegrafie fără fir . 2. Scrisoare pentru poșta aeriană ; imprimat special pentru o astfel de scrisoare . [ Pr . : a - ... CARTÁ , cartez , vb . I . Tranz . 1. A repartiza , a grupa scrisorile ( la poștă ) după adresele destinatarilor . 2. A transpune pe o hartă topografică anumite detalii ale terenului unei regiuni ; a efectua o cartare ( 2 ... ... CHEHAIÁ , chehaiele , s . f . 1. ( Reg . ) Șef al pădurarilor . 2. ( Înv . ) Slujbaș vamal ; șef de poștă . 3. ( Înv . ) Intendent al vizirului sau al unui pașă turc , însărcinat cu inspecția curții acestora . 4. ( Înv . ) Reprezentant al domnilor români pe lângă Poarta otomană ... ... Bot . ) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii . COLÉT^1 , colete , s . n . Pachet relativ mic și ușor de mânuit , expediat de obicei prin poștă ... diferite ; legătură , contact . 2. Sistem tehnic folosit pentru realizarea comunicației . 3. ( În sintagma ) Comunicații de masă = totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare a informațiilor ( poștă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||