|
||
ALARMIST - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f., adj., (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. - Din fr. alarmiste.Sursa : DEX '98 ALARMÍST s. v. zvonist.Sursa : sinonime alarmíst s. m., adj. m., pl. alarmíști; f. sg. alarmístă, pl. alarmísteSursa : ortografic ALARMÍ//ST^2 \~ști m. 1) Persoană care se alarmează ușor și exagerează primejdia. 2) Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate, pentru a produce panică. /Sursa : NODEX ALARMÍ//ST^1 \~stă (\~ști, \~ste) (despre știri) Care produce panică; care alarmează. Zvonuri \~ste. /Sursa : NODEX ALARMÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care răspândește știri alarmante; (cel) care se alarmează repede; sperios. II. adj. (despre știri) alarmant. (< fr. alarmiste)Sursa : neoficial ALARMÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care răspândește știri alarmante (cu intenția de a produce panică); (cel) care se alarmează repede, sperios; timorat; înfricoșat. ** (Despre știri) Care alarmează, îngrozește, care produce panică. V. alarmant. [Cf. fr. alarmiste].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALARMISTRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ALARMIST. Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ... |