A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neoficial

Sursa : neologisme

Sursa : DOOM 2

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ALTERN

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ALTERN.

Constantin Negruzzi - Flora română

Constantin Negruzzi - Flora română Flora română de Constantin Negruzzi Publicată în Convorbiri literare , 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 Iași, 4 mai Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, ...

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade) Gheorghe Lazăr de Ion Heliade Rădulescu Tot era degenerație și amorțeală în ceea ce se atinge de numele de român și patrie , până să nu vie răposatul întru fericire Gheorghe Lazăr în țara noastră. Limba începuse a se corci și a se strica de tot: în sfintele biserici preoții și cântăreții aveau drept fală a face sfânta slujbă într-o limbă necunoscută de dânșii, și prin urmare schimonosită în gura lor nedeprinsă cu dânsa; cântările de slujba sfintei liturghii se tipăreau într-o bucoavnă cu literele slavone în limba grecească; preoții de la mahalale, cum și chiar cei de prin sate, ca să imite pe cei de prin târg, îi vedeai îngâmfându-se cântând: Aghios ofteos Acsion estin Os aliftos ș.c.l.; părinții se bucurau când auzeau pe fiii lor zicând paterimon și pistevo era de jale sfânta religie a auzi cineva domneasca rugăciune, care se zice în auzul tuturor ce se află înaintea Domnului, cerând ca să fie voia lui, precum se face în cer așa să se facă și pe pământ; cerând pâinea cea spre ființă, adică să nu ajungă, dupe cum ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTERN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru ALTERN.

ALTERNA

ALTERNÁ , alternez , vb . I . Intranz . și tranz . 1. A reveni sau a face să revină succesiv , a lua pe rând unul locul altuia , a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale . 2. Intranz . ( Despre sunete ) A se schimba prin alternanțe (

ALTERNARE

ALTERNÁRE , alternări , s . f . Acțiunea de a alterna și rezultatul ei . - V.

ALTERNANȚĂ

ALTERNÁNȚĂ s . f . 1. Insușirea de a alterna ; revenire succesivă . 2. Schimbare regulată a unui sunet din temă prin altul în flexiune sau în familie lexicală ;

AMARANTACEE

AMARANTACÉE s . f . pl . Familie de plante erbacee cu frunze întregi , alterne sau opuse , cu flori unisexuate sau hermafrodite , grupate în

CAMPANULACEE

CAMPANULACÉE s . f . pl . Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale , caracterizate prin frunze alterne simple și flori hermafrodite , albastre - violacee sau albe , de forma unui

CIUMĂREA

CIUMĂREÁ , ciumărele , s . f . Plantă erbacee medicinală cu frunze alterne și cu flori liliachii grupate în ciorchini ( Galega

CIURLAN

CIURLÁN , ciurlani , s . m . Plantă cu tulpina foarte ramificată , cu frunze alterne , lungi , subțiri și terminate cu un spin , specifică regiunilor de stepă ( Salsola ruthenica ) . - Et .

COLȚIȘOR

COLȚIȘÓR , colțișoare , ( 1 ) s . n . , colțișori , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Diminutiv al lui colț ; colțuleț . 2. S . m . Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu frunze alterne , cu flori albe sau roșietice , răspândită prin păduri umbroase ( Dentaria bulbifera ) . - Colț + suf . -

COMPOZIT

COMPOZÍT , - Ă , compoziți , - te , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . Alcătuit din elemente disparate , felurite . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante superioare , dicotiledonate , erbacee , rar lemnoase , cu frunze de obicei alterne , cu flori mici , simple și numeroase , dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative ; compozee ; ( și la sg . ) plantă din această familie . 3. S . n . pl . ( Tehn . ) Materiale care reunesc într - un singur produs unele elemente care , de obicei , nu se asociază în mod

FAGACEE

FAGACÉE s . f . pl . Familie de arbori și arbuști cu frunze alterne , cu flori mici , unisexuate , dispuse în amenți , și cu fructele

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...