|
|
||
Vezi și:ANTICĂRBUNOS,
ANTICĂRESC,
ANTICĂRIE,
ELEN,
CLASICISM,
ITALIC,
PALESTRĂ,
POLIS,
SAMARITEAN,
TALANT
... Mai multe din DEX...
ANTIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ANTÍC, -Ă, antici, -ce, adj., s.m. și f. I. Adj. 1. Care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci. ** Care aparține popoarelor din antichitate sau este caracteristic diferitelor aspecte ale culturii sau ale civilizației lor. 2. În genul creațiilor din antichitate. Stil antic. II. S.m. și f. Persoană aparținând popoarelor din antichitate. III. S.f. (Înv.) Obiect de artă din antichitate. [Acc. și: ántic] - Din fr. antique, lat. antiquus.Sursa : DEX '98 ANTÍC adj. vechi. (Cultura, lumea \~.)Sursa : sinonime antíc adj. m., s. m., pl. antíci; f. sg. antícă, pl. antíceSursa : ortografic ANTÍ//C^1 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de antichitate; propriu antichității. 2) Care ține de istoria și cultura popoarelor din antichitate. Istorie \~că. /Sursa : NODEX ANTÍ//C^2 \~ci m. Persoană care a trăit în antichitate. /Sursa : NODEX ANTÍC, -Ă I. adj. 1. care aparține antichității; străvechi. 2. în genul creațiilor din antichitate. * (fig.) clasic. II. s. m. f. cel care aparține popoarelor din antichitate. (< fr. antique, lat. antiquus)Sursa : neoficial ÁNTIC, -Ă adj. 1. Din trecutul îndepărtat; străvechi. ** Care aparține popoarelor, culturii și civilizației din antichitate. 2. În genul creațiilor din antichitate. ** (Fig.) Clasic. // s.m. și f. Cel care aparține popoarelor din antichitate. [< fr. antique, it. antico, < lat. antiquus - vechi].Sursa : neologisme ántic (-că), adj. - 1. Vechi, vetust. - 2. Care aparține antichității. Fr. antique. - Der. antică, s.f. (antichitate, obiect arheologic), din it. antico, prin filieră orientală (ngr. ??????, tc., bg., iud. sp. antika, mr., megl. antică, cf. Meyer, Neugr. St., IV, 11; Bogrea, Dacor., IV, 789); anticar, s.m. (persoană care vinde cărți vechi); anticariat, s.n. (magazin de antichități și obiecte de ocazie), ca germ. Antiquariat; anticărie, s.f. (anticariat); anticat, adj. (înv., învechit); antichitate, s.f. (vechime).Sursa : etimologic ántic/antíc adj. m., pl. ántici/antíci; f. ántică/antícă, pl. ántice/antíceSursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ANTICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 161 pentru ANTIC. Mihai Eminescu - Odă (în metru antic) ... Mihai Eminescu - Odă (în metru antic) Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu Nu credeam să învăț a muri vrodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei nălțam visător la steaua Singurătății ... Cincinat Pavelescu - Idilă antică Cincinat Pavelescu - Idilă antică Idilă antică de Cincinat Pavelescu Pe mal de râu scăldat în soare, Visez o horă de naiade Fermecătoare, zâmbitoare, Cu frunze verzi în cingătoare! Și ochi de basme și balade! Prin pânza verzilor răchite, Pândind la șolduri și la sâni, Văd ochi de fauni, ochi păgâni Și mâini și guri nestăpânite! Dar faunii din umbră sar Și joc fantastic se încinge... Și ierburile lungi tresar Când o naiadă se descinge Și sare-n apa de cleștar... Și vântul bate-n apa clară. Nisipul pare lac de aur. E primăvară, primăvară, Natura face să tresară, Sub voluptatea ei de taur, Nisipul roșu, lac de Dimitrie Anghel - Pastel în metru antic ... Dimitrie Anghel - Pastel în metru antic Pastel în metru antic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui Artur Stavri Trist îmi apare din neguri enormul oraș după ploaie, Soarele-i bate-n ferești umede ... Ștefan Octavian Iosif - Pastel în metru antic ... Ştefan Octavian Iosif - Pastel în metru antic Pastel în metru antic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui Artur Stavri Trist îmi apare din neguri enormul oraș după ploaie, Soarele-i bate-n ferești umede ... ... nisipiți. Dar ș-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea flamingo cel roșu, apa-ncet, încet pătrunde, Ș-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche, Din a valurilor sfadă prorociri se ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus  ea plâns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E ... ... smarald painjinișul Cel rar de diamant  și greieri cântă, Ca orologii aruncate-n iarbă. Și peste râul mare, de pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legându-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei ... Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat ... armoniile lui intime se resimt de frumusețea liniilor templelor antice, cadența versurilor lui răsună de cadența valurilor și în întreaga lui operă trece acel suflu antic a izvorului în care s-a adăpat. Dacă însă, după toate peregrinările și toate zgomotoasele manifeste lansate ca șef de școală ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ... Dimitrie Bolintineanu - La un avut Dimitrie Bolintineanu - La un avut La un avut de Dimitrie Bolintineanu Da, dintre toți avuții din astă țară mică, Acela care știe mai bine-a risipi Comorile de aur cu arta cea antică, Ești tu, nu te-ndoi! Porfirul și ivorul, și aurul îngână Locașul tău ferice în gustul cel mai fin În luxul cel mai splendid la care-a artei mână Dă sufletu-i divin. La masa ta de oaspeți cu inime voioase Cristalul rivaliză cu porțelanul dalb, Și rozele, și crinii, cu june grațioase, Cu gâtul lor cel alb. În cupe râde vinul în spume-mbălsămite Și face să recheme pe zeii cei uitați, Și roabele antice să văd înlocuite De servi muiați în aur ca fiii de-mpărați! Dar poți a-mi spune mie cum în apropiere D-a trece astă vale pe care ai albit, Tu mai înalți palaturi la viață și plăcere, Când viața s-a finit? Știi dacă de la tine și până la morminte Mai este loc d-o noapte, sărmane pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului ... Gheorghe Asachi - Odă (Asachi) Gheorghe Asachi - Odă (Asachi) Odă de Gheorghe Asachi Urzitoriule a lumei, tu, ce-Imperului Roman Ai dat glorie, virtute și putere, decât care Soarele în a lui cale, de când născu din noian, N-au văzut nimic mai mare, Tu, ce-a sale legioane pănă-n Dacia ai condus, Unde, după-naltul triumf, ai fondat o Romă giune, Ca să fie despre barbari viu troian pentru Apus Și luceafăr ce n-apune, După ce nepotul Romei de fortuni au triumfat, Care-n curs de ani o mie au schimbat antica lume, Și în lupte, suferințe, pănă astăzi au păstrat Limba, patria și nume, Dă-i, o, Zeule, putere și virtute,-n viitor Ca ferice să plinească destinul a gintei sale, Și demn de a lui sânt nume, într-un trai nemuritor, Să petreacă a gloriei cale. Preste câmpurile noastre vars, o, Doamne, darul sânt, Fie purure mănoase grâie, turme și albine, Și în schimbul lor întoarnă nouă din străin pământ A lui aur și lumine. Dă la tânăra română, lângă harul cel plăcut, Cuget nalt, inimă blândă, ca și ea la noi să fie Cum ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANTICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 179 pentru ANTIC. ANTICĂRBUNÓS , - OÁSĂ , anticărbunoși , - oase , adj . ( Despre seruri și vaccinuri ) Folosit pentru prevenirea și combaterea antraxului . - Anti - + ANTICĂRÉSC , - EÁSCĂ , anticărești , adj . De anticar ^2 . - Anticar + suf . - ANTICĂRÍE , anticării s . f . Anticariat . - Anticar ^2 + suf . - ELÉN , - Ă , eleni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține Greciei antice sau populației ei , privitor la Grecia antică sau la populația ei ; elinesc . 2. S . m . și f . Persoană care făcea parte din populația de bază a Greciei antice . [ Var . : elín , - ă CLASICÍSM s . n . 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco - latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei , caracterizată prin armonie , puritate , sobrietate etc . 2. Curent în arta si literatura europeană , apărut în sec . XVII în Franța , caracterizat prin imitarea modelelor antice greco - latine , prin interesul pentru aspectul moral , prin urmărirea unui ideal , prin disciplinarea imaginației și a sensibilității , prin ordine , echilibru și claritate . 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada ITÁLIC , - Ă , italici , - ce , adj . 1. Care aparține Italiei antice , privitor la Italia antică . 2. ( Despre caractere tipografice ; și substantivat , f . ) PALÉSTRĂ , palestre , s . f . 1. ( În Grecia și în Roma antică ) Loc special destinat pentru practicarea gimnasticii , luptelor etc . 2. Școală de educație fizică în Atena antică , urmată de băieții în vârstă de 13 - 15 ani , după absolvirea școlii de gramatică și a celei de PÓLIS , polisuri , s . n . Formă de organizare statală în Grecia antică ; oraș - stat în Grecia ... provincia palestiniană Samaria , provenită din amestecul evreilor antici cu coloniști aduși de cuceritorii asirieni , și care a constituit principalul nucleu etnic al statului antic TALÁNT , talanți , s . m . 1. Unitate de măsură pentru greutăți , de mărime variabilă , folosită în Grecia antică . 2. Monedă de aur sau de argint , cu valoare variabilă , folosită în Grecia Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||