Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANȘOA, BITER, EXPRES, MEZELIC, SALATĂ, SALEU, SNACK-BAR, ZACUSCĂ ... Mai multe din DEX...

APERITIV - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

APERITÍV, aperitive, s.n. 1. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). - Din fr. apéritif, lat. aperitivus.

Sursa : DEX '98

 

APERITÍV s. gustare, mezelic, (înv.) zacuscă. (A luat un \~.)

Sursa : sinonime

 

aperitív s. n., pl. aperitíve

Sursa : ortografic

 

APERITÍV \~e n. 1) Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). 2) Băutură alcoolică consumată înainte de masă. /apéritif, lat. aperitivus

Sursa : NODEX

 

APERITÍV s.n. Băutură alcoolică servită înainte de masă, pentru deschiderea apetitului; fr., engl. aperitif; germ. Aperitif; it. aperitivo. Din categoria aperitivelor fac parte băuturi elaborate pe bază de vin (Dubonnet, vermuturi) sau alcool (bitter-uri, gențiane) cu adaos de plante sau esențe, având gust amărui, precum și rachiuri pe bază de cereale, de fructe sau de plante (whisky, gin, țuică, tequila). Ca termen de specialitate, aperitiv este întotdeauna o băutură, iar felul de mâncare servit înainte de masă se numește gustare.

Sursa : gastronomic

 

APERITÍV s. n. gustare (sau băutură) înainte de masă. (< fr. apéritif, lat. aperitivus)

Sursa : neoficial

 

APERITÍV s.n. Gustare luată înainte de masă pentru a stimula pofta de mâncare. [< fr. apéritif, cf. lat. aperitivus < aperire - a deschide].

Sursa : neologisme

 

aperitív (-ve), - 1. Băutură alcoolică ce se servește înainte de masă. - 2. Gustare, mezelic. Fr. apéritif. Întrucît există obiceiul de a însoți băutura cu cîte un sandviș, în limba curentă aperitiv înseamnă mai curînd gustarea, mezelicul care se servesc împreună cu băutura.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru APERITIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru APERITIV.

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

... frumos, e că n-am sfanț, monșer!... — !!... — ...Adică, vorba vine că n-am sfanț; așa, tot am cîțiva franci.., Aide să luăm un aperitiv... Cîte ceasuri sunt? — Șapte și zece. —Tocma bine... Aide spre Episcopie; mi-am dat întîlnire cu nevastă-mea la Tripcovici, la șapte și ... a răpit partea mea de bine în această scurtă trecere pe sub lumina soarelui!..,, Ei bine, el — nu!... el mă poftește la un aperitiv... Admirabil caracter!... Gândind astfel, pe când el salută în dreapta și-n stânga cu cea mai senină amabilitate pe trecătorii cunoscuți, ajungem la Episcopie, tăiem ... astă-vară la Sinaia... Dar doamna ne-ntrerupe: — Dv. aveți poftă de vorbă, mie mi-e foame... Bine, cocoșelule, mie nu-mi dai un aperitiv? — Băiete! încă trei. — Mersi, zic... — Nu se poate... Vorba neamțului... Alle gulen drei Dinge sind vier. Trebuie să cedez insistențelor doamnei Verigopolu ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ...

 

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical Repausul duminical de Ion Luca Caragiale 1909 Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întâmplă să iasă bine; câtă vreme, cele încinse așa din întâmplare, pe negândite, aproape totdeuna izbutesc frumos... De ce oare? - De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauza la orșice... Destul să constatăm cum se petrec lucrurile, și din constatarea asta să tragem învățătura că: nici la petreceri de mult puse la cale să nu mergem cu prea mari închipuiri de veselie, și nici să stăm la îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, daca n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, în viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea. Joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel) Scrisoare de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel De când trăiesc la țară, Sacerdote, M-a convertit, ca pe Rousseau, natura. De-aceea de astăzi las literatura Și-azvârl în foc carnetul meu de note. De-acum mă pun serios să adun bancnote, În pod îmi spânzur lancea și armura, Și, cum vă spun, am să vă fac figura, Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte! Ce-atâta artă când în pruni rodește Aperitivul zilelor de mâne, Când am hameiul dospitor de pâne, Și mă-nveșmântă cânepa și inul?! Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește Cariera mea…Așa mi-a fost

 

Dimitrie Anghel - Scrisoare (Iosif-Anghel)

Dimitrie Anghel - Scrisoare (Iosif-Anghel) Scrisoare de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel De când trăiesc la țară, Sacerdote, M-a convertit, ca pe Rousseau, natura. De-aceea de astăzi las literatura Și-azvârl în foc carnetul meu de note. De-acum mă pun serios să adun bancnote, În pod îmi spânzur lancea și armura, Și, cum vă spun, am să vă fac figura, Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte! Ce-atâta artă când în pruni rodește Aperitivul zilelor de mâne, Când am hameiul dospitor de pâne, Și mă-nveșmântă cânepa și inul?! Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește Cariera mea…Așa mi-a fost

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ...

 

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat Pelerinul pasionat de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 9 [18], 10 oct. 1910. p. 4—7. Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri cînd ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare. În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecînd din ce în ce mai jos, cînd poate stînd în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul. Unul din acești fericiți a fost și Jean MorĂ©as. Și cine ar fi crezut ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

Ion Luca Caragiale - Politică şi delicateţe Politică și delicatețe de Ion Luca Caragiale 1897 Istoria e adevărată și merită povestită. Într-un oraș mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor. Colectiviștii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia în această ramură, fiind asortată totdeuna foarte bogat, după modelul băcăniilor de lux din orașele mari. Ce se întâmplă însă? Acum câtva timp, un fost ministru conservator merge să se așeze pe toată perioada electorală în acel oraș, fiind hotărât să candideze acolo în opoziție contra guvernului colectivist. Pentru aceasta, ia cu chirie rândul întâi al caselor negustorului conservator, pe strada principală, deasupra băcăniei. Asta a înfuriat la culme pe liberali. O deputațiune a lor se duce la băcanul nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... bine cum îmi șopteau numele și cum râdeau înfundat. D. Ionescu s-a întors și m-a invitat să luăm un aperitiv la băcănia din colț. Mi-a mărturisit că el e Hamlet; am început să discutăm asupra piesei mele, pe care mi-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... să-mi dea fițuica pentru achitare. Îmi iau banii și fotografiile, și mergem cu amicul Legrand în centru, la CafĂ© Gambetta, să luăm câte un aperitiv, după obiceiul locului. Acolo — ce aflăm? În ajun, banca locală a plătit un cec fals de 50.000 de franci unui cavaler ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... dare de mână. Nici cuvânt, prin urmare, să refuz invitațiunea prietenului meu. Ne-am întâlnit seara la Mercur — a se lua un aperitiv imperativ! — și apoi ne-am suit în sanie. Mitică, foarte vesel pe drum, mi-a debitat acest frumos aforism: — Nene Iancule ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APERITIV

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru APERITIV.

ANȘOA

... s . n . 1. Pește mic care trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic . 2. Pastă preparată din carnea acestui pește , care se servește ca aperitiv

 

BITER

... BÍTER subst . Nume dat unui lichior amar , consumat ca aperitiv

 

EXPRES

EXPRÉS^2 , - Ă , expreși , - se , adj . Care este exprimat clar , care nu lasă nici un fel de îndoială . EXPRÉS^1 , - Ă , expreși , - se , adj . Tren expres ( În sintagmele ) ( și substantivat , n . ) = tren care merge cu viteză mare , oprindu - se numai în stațiile importante . Scrisoare ( recomandată ) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede , în schimbul unei suprataxe . Bufet expres ( și substantivat , n . ) = bufet în care se servesc , foarte repede și la prețuri populare , micul dejun , cina sau numai aperitive , gustări , minuturi . [ Pl . și : ( substantivat , n . )

 

MEZELIC

... MEZELÍC , mezelicuri , s . n . Gustare , aperitiv

 

SALATĂ

... frunze comestibile . 2. Preparat culinar făcut din anumite legume fierte sau crude , cu adaos de oțet , zeamă de lămâie și untdelemn , care se servește ca aperitiv

 

SALEU

... alimentar crocant de forma unui bețișor , făcut din aluat sărat , cu gust picant prin adaos de sare , brânză , chimen etc . și care se servește ca aperitiv

 

SNACK-BAR

SNACK - BAR - BAR s . n . Mic restaurant deschis permanent în hoteluri , în gări etc . unde se servesc aperitive , gustări etc . [ Pr . : snec - bar ] - Cuv .

 

ZACUSCĂ

... ZACÚSCĂ , zacuște , s . f . Gustare , aperitiv