|
|
||
Vezi și:TERMOAPRINDERE,
AUTOAPRINDERE,
ELECTROAPRINDERE,
IGNIȚIE,
MAGNETOU,
PREAPRINDERE,
ÎNVĂPĂIERE,
ȘISTIFICARE,
AMNAR,
AMORSĂ
... Mai multe din DEX...
APRINDERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. APRÍNDERE, aprinderi, s.f. 1. Acțiunea de a (se) aprinde și rezultatul ei. * (Pop.) Aprindere de plămâni = congestie pulmonară. 2. Operație prin care începe arderea unui material combustibil în camera de combustie a unui motor. - V. aprinde.Sursa : DEX '98 Aprindere ≠ stingereSursa : antonime APRÍNDERE s. v. ardoare, avânt, congestie, congestionare, elan, entuziasm, îmbujorare, împurpurare, înflăcărare, înfocare, înroșire, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, roșire, rumenire.Sursa : sinonime APRÍNDERE s. 1. ațâțare, facere. (\~ focului.) 2. v. incendiere. 3. v. încingere.Sursa : sinonime apríndere s. f. (sil. -prin-), g.-d. art. aprínderii; pl. aprínderiSursa : ortografic APRÍNDER//E \~i f. 1) v. A APRINDE și A SE APRINDE. 2) (la motoare termice) Încăperea arderii combustibilului în camera de combustie. * \~ de plămâni congestie pulmonară. \~ de creieri meningită. /v. a (se) aprindeSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru APRINDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru APRINDERE. Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza Ion Creangă - Ioan Roată şi Vodă Cuza Ioan Roată și Vodă Cuza de Ion Creangă 1882 Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Așa e țăranul: nu prea știe multe. Și moș Ion Roată, fiind țăran, cum v-am spus, deși se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său. În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu guvernul. Astfel dară credeam că domnul contracciu o să tacă, ca totdauna, și o să repareze în anul acesta aceea ce toată lumea știe că a greșit în anul trecut. Dar nu fu precum speram, căci dumnealui răspunse. Și ce răspuns? În loc să ne demonstreze nouă și publicului cititor că cele înșirate în articolul nostru sînt calomnii și neadevăruri, în loc să ne arate cu dovezi autentice că compania din anul trecut a fost compusă din artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului ... Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Poeziile lui Octavian Goga de Titu Maiorescu 1906 Poeziile d-lui Octavian Goga au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predomnitoare în statul lor. Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, orcîte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales cei ce n-au destul talent literar caută ... Nicolae Gane - Sfântul Andrei Sfântul Andrei de Nicolae Gane Făceți cruci mântuitoare, Căci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrei. (Alecsandri) Într-una din zile îmi luai pușca din cui, pușca cea cu noroc, mi-o grijii bine, îmi așezai cele trebuitoare la torbă, apoi zisei să-mi puie șargul la sanie. Deși cam înserase, însă pănă la moșia vecinului meu Neagu, unde se pregătea o vânătoare de cerbi, era numai o fugă de cal și puteam ajunge înainte de noapte. Ion, o slugă veche, pe care o aveam moștenire de la tata, intră atunci în odaie, se scărpină în cap, tuși, își drese glasul după obicei, apoi cu un aer sfiicios îmi zise: — E cam târziu, cuconașule, de plecat; o să înnoptați pe drum. Nu-i mai bine să vă lăsați pe mâni? — Auzi vorbă!... Și de ce m-aș teme?... Vremea e liniștită, drumul bun, și șargul iute de picior. — Așa este, însă mă veți ierta să vă spun că mâni e Sfântul Andrei. — Ei și?... — Apoi, dă?... nopatea înspre Sfântul Andrei știți că umblă lupii în potaie, și Doamne ferește să-i întâlnească cineva. — Am eu cu ce să-i întâmpin. ... Nicolae Gane - Ion Urdilă Ion Urdilă de Nicolae Gane I — Dau unde dau și iar mă-ntorc la timpul tinerețelor mele... zise Constantin prietenului său Gheorghie. Amândoi stăteau la gura sobei, adânciți câte într-un jilț și pufăiau din lulele. — Să vedem ce vei dezgropa dintr-însele? răspunse Gheorghie, care se așeză mai îndemănatic spre a asculta. Constantin tuși, își drese glasul, se uită un moment gânditor la roțile de fum ce ieșeau din lulea, apoi începu astfel pe un ton melancolic: — O să-mi zici: Ce-i pasă lumii de tinerețele tale!... Așa-i!... dar ce să fac, dacă, mie unuia, acolo îmi place să-mi desfătez gândul, dacă numai acolo regăsesc zilele cele frumoase, pline de sănătate, de speranță și de voie bună, zile care n-au să se mai întoarcă... Am ajuns și eu ca bogătașul sărăcit, căzut în slăbiciunea de-a nu mai vorbi decât de pierdutele lui averi... Răscolind, deci, vraful filelor rupte din viața mea, iată că dau peste o istorioară, uitată sub colbul trecutului, care însă se leagă atât de strâns cu inima mea, încât nici astăzi, că au trecut zecimi de ani la mijloc, ... Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanu Alexandru Lăpușneanu (1564 - 1569) de Constantin Negruzzi Dacia literară , tom I, ianuarie—iunie, 1840; vol. Păcatele tinerețelor, 1857 Cuprins 1 Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… 2 Ai să dai samă, doamnă!… 3 Capul lui Moțoc vrem… 4 De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu… Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de Buzduganul lui Ștefan Tomșa, care acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanul, după înfrîngerea sa în două rînduri, de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum sa izgonească pre răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vîndut de boieri. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul tatarilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați din cap pănă în picioare. — Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? — Să nu ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu Alexandru Vlahuţă - Pictorul Grigorescu Pictorul Grigorescu de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 I. UN SOL AL NEAMULUI 2 II. VIAȚA PICTORULUI 3 III. AGAPIA 4 IV. LA BARBIZON 5 V. ÎN ȚARĂ 6 VI. PRIMA EXPOZIȚIE 7 VII. ÎN LARG... 8 VIII. ÎN RĂZBOI 9 IX. ÎN PACE 10 X. LA PARIS 11 XI. 1887 12 XII. POSADA 13 XIII. CIOBANII LUI GRIGORESCU 14 XIV. ȘOAPTA ADEVĂRULUI... 15 XV. TAINA PUTERII 16 XVII. LA CÂMPINA 17 XVIII. CHIPURI 18 XIX. ADEVĂRUL AȘTEAPTĂ... 19 XX. PRINTRE DEALURI ȘI MUȘCELE 20 XXI. POEZIA VIEȚII 21 XXII. ÎN AMURG I. UN SOL AL NEAMULUI "În zile ca acestea, când vechile credințe, cu sau fără părerea noastră de rău, se dărăpănează, poate c-ar trebui să păstrăm un loc de cinste și un adăpost respectat artei, cea din urmă dintre religiile omenirii." Popoarele vorbesc rar. E un anume grad de căldură care lămurește cugetarea lor și-i dă glas. Și atunci vorbesc tare -în auzul veacurilor. Ele își au, pentru aceasta, interpreții și împuterniciții lor — crainicii gândului lor. Prin ei, marele suflet înfierbântat al mulțimii se dezvălește, în răstimpuri depărtate, cum se dezvălește jarul pământului prin gura vulcanilor. Aprins și luminos întotdeauna, câteodată ... Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale 1883 Cuprins 1 Persoanele 2 ACTUL I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 2.9 Scena IX 3 ACTUL II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 3.8 Scena VIII 3.9 Scena IX 3.10 Scena X 3.11 Scena XI 3.12 Scena XII 3.13 Scena XIII 3.14 Scena XIV 4 ACTUL III 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4.5 Scena V 4.6 Scena VI 4.7 Scena VII 5 ACTUL IV 5.1 Scena I 5.2 Scena II 5.3 Scena III 5.4 Scena IV 5.5 Scena V 5.6 Scena VI 5.7 Scena VII 5.8 Scena VIII 5.9 Scena IX 5.10 Scena X 5.11 Scena XI 5.12 Scena XII 5.13 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru APRINDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru APRINDERE. 1 Samuel Capitol 28 1 Samuel 27 1 Samuel Capitol 28 1 Pe vremea aceea, Filistenii și-au strîns taberile și au făcut o oștire ca să pornească cu război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: ,,Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi.`` 2 David a răspuns lui Achiș: ,,Ei bine, vei vedea ce va face robul tău.`` Și Achiș a zis lui David: ,,De aceea te voi pune păzitorul capului meu în tot timpul.`` 3 Samuel murise. -Tot Israelul îl plînsese, și -l îngropaseră la Rama în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții și pe cei ce ghiceau. 4 Filistenii s`au strîns, și au venit de au tăbărît la Sunem: Saul a strîns pe tot Israelul și au tăbărît la Ghilboa. 5 La vederea taberii Filistenilor, Saul a fost cuprins de frică, și un tremur puternic i -a apucat inima. 6 Saul a întrebat pe Domnul și Domnul nu i -a răspuns nici prin vise, nici prin Urim..., nici prin prooroci. 7 Atunci Saul a zis ... Iov Capitol 5 Iov 4 Iov Capitol 5 1 Strigă acum! Cine îți va răspunde? Căruia dintre sfinți îi vei vorbi? 2 Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui. 3 Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuința. 4 Fiii lui n`au noroc, sînt călcați în picioare la poartă, și nimeni nu i scapă! 5 Secerișul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar și din spini, și averile lui sînt înghițite de oameni însetați. 6 Nenorocirea nu răsare din țărînă, și suferința nu încolțește din pămînt. 7 Omul se naște ca să sufere, după cum scînteia se naște ca să zboare. 8 Eu aș alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aș spune necazul meu. 9 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 10 El varsă ploaia pe pămînt, și trimete apă pe cîmpii. 11 El înalță pe cei smeriți, și izbăvește pe cei necăjiți. 12 El nimicește planurile oamenilor vicleni, și mînile lor nu pot să le împlinească. 13 El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor, și planurile oamenilor înșelători sînt răsturnate: 14 dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ... ... frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23 Zîngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24 fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n`are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25 La sunetul trîmbiței parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor ... Psalmii Capitol 85 Psalmii 84 Psalmii Capitol 85 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core.) Tu ai fost binevoitor cu țara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov; 2 ai iertat nelegiuirea poporului Tău, 3 i-ai acoperit toate păcatele; -(Oprire). Ți-ai abătut toată aprinderea, și Te-ai întors din iuțimea mîniei Tale. 4 Întoarce-ne iarăș, Dumnezeul mîntuirii noastre! Încetează-Ți mînia împotriva nostră! 5 În veci Te vei mînia pe noi? În veci îți vei lungi mînia? 6 Nu ne vei înviora iarăș, pentruca să se bucure poporul Tău în Tine? 7 Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta, și dă-ne mîntuirea Ta! 8 Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El vorbește de pace poporului Său și iubiților Lui, numai, ei să nu cadă iarăș în nebunie. 9 Da, mîntuirea Lui este aproape de ceice se tem de El, pentruca în țara noastră să locuiască slava. 10 Bunătatea și credincioșia se întîlnesc, dreptatea și pacea se sărută. 11 Credincioșia răsare din pămînt, și dreptatea privește dela înălțimea cerurilor. 12 Domnul ne va da și fericirea, și pămîntul nostru își va da roadele. 13 Dreptatea va merge ... ... cine îl supără, păcătuiește împotriva sa însuș. - 3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. - 4 Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! - 5 Sfaturile în inima omului sînt ca niște ape ... Proverbele Capitol 21 Proverbele 20 Proverbele Capitol 21 1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. - 2 Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. - 3 A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. - 4 Privirile trufașe și inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. - 5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. - 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine să locuiești într`un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într`o casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la ... Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ... Habacuc Capitol 1 Naum 3 Habacuc Capitol 1 1 Proorocia descoperită proorocului Habacuc. 2 Pînă cînd voi striga către Tine, Doamne, fără s`Asculți? Pînă cînd mă voi tîngui Ție, fără să dai ajutor? 3 Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea, și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și sîlnicia se fac supt ochii mei, se nasc certuri, și se stîrnește gîlceavă. 4 Deaceea legea este fără putere, și dreptatea nu se vede, căci cel rău biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăți nedrepte. - 5 Aruncați-vă ochii printre neamuri, și priviți, uimiți-vă, și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe care n`ați crede -o dacă v`ar povesti -o cineva! 6 Iată, voi ridica pe Haldei, popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de țări, ca să pună mîna pe locuințe cari nu sînt ale lui. 7 El este grozav și înfricoșat; numai din el însuș îi iese dreptul și mărirea lui. 8 Caii lui sînt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, sboară ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9 Tot poporul acesta vine numai ca ... Tefania Capitol 3 Tefania 2 Tefania Capitol 3 1 ,,Vai de cetatea îndărătnică și spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! 2 Ea n`ascultă de nici un glas, nu ține seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. 3 Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt niște lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt niște lupi de seară cari nu mai lasă nici un os pînă dimineața. 4 Proorocii ei sînt ușuratici și înșelători; preoții ei pîngăresc lucrurile sfinte, calcă Legea. 5 Domnul este fără prihană în mijlocul ei. El nu face nici o nelegiuire; în fiecare dimineață El Își scoate la lumină judecățile, fără să înceteze vreodată; dar cine este nelegiuit nu știe de rușine! 6 Am nimicit neamuri, le-am dărîmat turnurile, le-am pustiit ulițele și nu mai trece nimeni pe ele! Cetățile lor sînt pustiite, nu mai au nici un om în ele, și nimeni nu mai locuiește în ele! 7 Ziceam: ,Dacă ai voi măcar să te temi de Mine, și să ții seama de mustrare! Nu ți-ar fi nimicită locuința, și n`ar veni peste tine toate pedepsele cu cari te-am amenințat.` Dar ei s`au ... ... lui Dumnezeu a fost trimeasă Neamurilor, și o vor asculta.`` 29 Cînd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei. 30 Pavel a rămas doi ani întregi într`o casă, pe care o luase cu chirie. Primea pe toți cari veneau ... 1 Tesaloniceni Capitol 4 1 Tesaloniceni 3 1 Tesaloniceni Capitol 4 1 Încolo, fraților, fiindcă ați învățat dela noi cum să vă purtați și să fiți plăcuți lui Dumnezeu, și așa și faceți, vă rugăm, și vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiți tot mai mult în privința aceasta. 2 Știți, în adevăr, ce învățături v`am dat prin Domnul Isus. 3 Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră: să vă feriți de curvie; 4 fiecare din voi să știe să-și stăpînească vasul în sfințenie și cinste, 5 nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, cari nu cunosc pe Dumnezeu. 6 Nimeni să nu fie cu vicleșug și cu nedreptate în treburi față de fratele său; pentrucă Domnul pedepsește toate aceste lucruri, după cum v`am spus și v`am adeverit. 7 Căci Dumnezeu nu ne -a chemat la necurăție, ci la sfințire. 8 De aceea, cine nesocotește aceste învățături, nesocotește nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v`a dat și Duhul Său cel sfînt. 9 Cît despre dragostea frățească, n`aveți nevoie să vă scriem; căci voi singuri ați fost învățăți de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții, 10 și iubiți ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APRINDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru APRINDERE. ... TERMOAPRÍNDERE s . f . Aprindere a combustibilului datorită unei zone calde a cilindrului motor cu cap de aprindere . [ Pr . : - mo - a - ] - Termo - + aprindere ... AUTOAPRÍNDERE s . f . Aprindere de la sine a unor combustibili , în anumite condiții de presiune și temperatură . [ Pr . : a - u - to - a - ] - Auto ... ... ELECTROAPRÍNDERE , electroaprinderi , s . f . Aprindere ( 2 ) printr - o scânteie electrică . [ Pr . : - tro - a - ] - Electro - + aprindere ... IGNÍȚIE s . f . ( Tehn . ) Procedeu de aprindere prin intermediul unui ignitor ; ( impr . ) aprindere ... MAGNETÓU , magnetouri , s . n . Mic generator electric de curent alternativ , folosit pentru producerea scânteilor electrice necesare aprinderii amestecului combustibil la motoarele cu aprindere ... PREAPRÍNDERE , preaprinderi , s . f . Aprindere prematură a combustibilului în cilindrii unui motor cu ardere internă , determinată de apariția incidentală a unor puncte supraîncălzite în interiorul cilindrului ... ... ÎNVĂPĂIÉRE , învăpăieri , s . f . Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei ; aprindere ... interiorul unei mine grizutoase cu scopul de a face ca amestecul de grizu și praf de cărbune să devină mai puțin sensibil la aprindere AMNÁR , amnare , s . n . 1. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi . 2. ( Reg . ) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colțurile unei construcții țărănești , pentru a sprijini acoperișul . 3. ( Reg . ) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat . AMÓRSĂ , amorse , s . f . 1. Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături de exploziv . 2. ( În sintagma ) Amorsa drumului = porțiune din traseul unui drum la intrarea în orașe , care are de obicei o lățime mai mare decât restul traseului . 3. Nadă , momeală ( la Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||